DECIZIE   Nr. 240 din 21 noiembrie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, pozitia 7 din anexa, si a prevederilor art. 23 alin. (1) teza finala din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 5 din  5 ianuarie 2001

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Gabriela Ghita         - procuror
    Gabriela Dragomirescu  - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, pozitia 7 din anexa, si a prevederilor art. 23 alin. (1) teza finala din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, exceptie ridicata de Spitalul clinic "Caritas" din Bucuresti in Dosarul nr. 1.470/1999 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 14 noiembrie 2000 si au fost consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 21 noiembrie 2000.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 29 februarie 2000, pronuntata in Dosarul nr. 1.470/1999, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) teza finala din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, exceptie ridicata de Spitalul clinic "Caritas" din Bucuresti intr-o cauza avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 si a pozitiei 7 din anexa la aceasta ordonanta.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile art. 23 alin. (1) teza finala - "[...] de care depinde solutionarea cauzei" - din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale adauga dispozitiilor constitutionale ale art. 144 lit. c) si "s-ar impune o decizie de interpretare a Curtii Constitutionale, in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate este admisibila si daca este vorba de texte care vizeaza litigii viitoare in care partea ar urma sa intre, inclusiv pe rolul Curtii Constitutionale".
    In ceea ce priveste neconstitutionalitatea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 se arata ca aceasta este emisa cu incalcarea art. 114 alin. (4) din Constitutie, deoarece dispozitiile sale nu se incadreaza in notiunea "cazuri exceptionale", prevazuta de textul constitutional. Se apreciaza ca sintagma "cazuri exceptionale" "vizeaza aspecte care ies din regula, situatii iesite din comun si care pun tara, implicit Guvernul ei, in situatia de a adopta masuri de ordin administrativ, cu efecte insa similare legilor, tocmai pentru a intampina producerea unor <<rele>> si mai mari", iar reglementarea reparatiilor pentru daunele cauzate prin decretul de nationalizare a institutiilor sanitare particulare nu se incadreaza in sfera "cazurilor exceptionale". Se mai arata ca ordonanta de urgenta criticata contine reglementari privind regimul juridic al proprietatii, care este rezervat, potrivit art. 72 alin. (3) lit. k) din Constitutie, legii organice, incalcandu-se astfel si aceste prevederi constitutionale. Pe de alta parte, autorul exceptiei considera ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999, respectiv pozitia 7 din anexa la ordonanta, prin care se transmit in proprietate privata bunuri imobile apartinand Spitalului clinic "Caritas", conduc la desfiintarea acestui serviciu public, cu consecinta incalcarii "principiului statului social, dreptului la munca, incalcarea dreptului la un nivel de trai decent si la ocrotirea sanatatii, incalcarea dreptului la invatatura, incalcarea principiului egalitatii si nediscriminarii, incalcarea principiului interesului national".
    Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ, exprimandu-si opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) teza finala din Legea nr. 47/1992, republicata, apreciaza ca "dispozitia legala contestata este neconstitutionala numai in masura in care nu este interpretata ca fiind o conditie intrinseca a notiunii de <<exceptie>>, ca mijloc de aparare recunoscut partilor pentru ocrotirea drepturilor lor subiective". Se mai arata ca "Prin raportarea notiunii de cauza la cererea de chemare in judecata instanta apreciaza ca dispozitia art. 23 alin. (1) teza finala din Legea nr. 47/1992, republicata, este constitutionala in masura in care se interpreteaza in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate se poate ridica numai cu privire la cauzele cererilor formulate de parti in fata instantelor judecatoresti", adica cu privire la "temeiul juridic al acestor cereri in intelesul restrans de texte de lege, pe care partile isi fundamenteaza drepturile invocate in justificarea pretentiilor lor, temeiuri puse in discutia acestora si retinute ca atare de instantele judecatoresti".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca, potrivit art. 114 alin. (4) din Constitutie, in cazuri exceptionale Guvernul poate adopta ordonante de urgenta care intra in vigoare dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament, iar limitarea referitoare la domeniul de reglementare priveste doar ordonantele ce se emit in baza unei legi speciale de abilitare. Se mentioneaza ca prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 34 din 17 februarie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998, s-a statuat ca ordonante de urgenta pot fi emise in orice domenii, daca este indeplinita conditia existentei unor situatii exceptionale. Se mai arata ca in situatii similare, fiind sesizata cu exceptii de neconstitutionalitate privind ordonante de urgenta care reglementeaza in domenii rezervate legii organice, Curtea Constitutionala a constatat ca nu este legal sesizata, intrucat "exceptia de neconstitutionalitate nu poate forma obiectul unei actiuni directe adresate instantelor judecatoresti sau Curtii Constitutionale. Procedural o asemenea actiune este inadmisibila". Se citeaza in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 92 din 25 iunie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 285 din 3 august 1998. Cu privire la sustinerea referitoare la neconstitutionalitatea art. 23 alin. (1) teza finala din Legea nr. 47/1992, republicata, se apreciaza ca aceste dispozitii nu contravin nici unui principiu sau text constitutional, ci ele precizeaza conditiile si cazurile in care poate fi ridicata exceptia de neconstitutionalitate a unei legi sau ordonante ori a unei prevederi dintr-o lege sau ordonanta.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor si concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Din continutul Incheierii de sesizare din data de 20 martie 2000, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ in Dosarul nr. 1.470/1999, Curtea retine ca in fata instantei de judecata, la data de 25 ianuarie 2000, Spitalul clinic "Caritas", prin reprezentantul sau, a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999, punctul 7 din anexa, cu sustinerea ca aceasta a fost emisa cu incalcarea art. 114 alin. (4) si a art. 72 alin. (3) lit. k) din Constitutie. Exceptia a fost reiterata la termenul de judecata din 29 februarie 2000, cand a fost ridicata si exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) teza finala - "de care depinde solutionarea cauzei" - din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata. Aceasta din urma exceptie a fost ridicata, deoarece Guvernul Romaniei, in calitate de parat, a formulat concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 "ca inadmisibila, conform art. 26 alin. (3) raportat la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992".
    Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ, analizand continutul cererilor formulate de catre reprezentantul Spitalului clinic "Caritas", a constatat ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (1) teza finala din Legea nr. 47/1992, republicata, este intemeiata si, avand caracter prejudicial asupra exceptiei privind Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/1999, prin Incheierea din 20 martie 2000 sesizeaza Curtea Constitutionala doar cu solutionarea acestei din urma exceptii.
    Fata de imprejurarea ca exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 a fost ridicata de reprezentantul Spitalului clinic "Caritas" la termenul de judecata din 25 ianuarie 2000 si reiterata la termenul de judecata din 29 februarie 2000, prin prezenta decizie Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte si cu privire la constitutionalitatea acestor dispozitii, desi prin Incheierea de sesizare din 20 martie 2000 nu a fost investita si cu aceasta exceptie. Aceasta deoarece, potrivit art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, "Exceptia poate fi ridicata la cererea uneia dintre parti sau, din oficiu, de catre instanta de judecata". Din acest text rezulta ca autor al exceptiei de neconstitutionalitate este partea care a ridicat-o, astfel incat instanta nu poate, prin incheierea de sesizare, sa o modifice. In acest sens este si jurisprudenta Curtii Constitutionale (de exemplu, Decizia nr. 604 din 9 decembrie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 134 din 2 aprilie 1998).
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 23 alin. (1) teza finala din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 187 din 7 august 1997, articol care prevede: "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, de care depinde solutionarea cauzei", precum si dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, pozitia 7 din anexa.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea Constitutionala constata ca aceasta este inadmisibila si, in consecinta, urmeaza sa fie respinsa.
    Potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie, Curtea Constitutionala "hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor", iar potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, de care depinde solutionarea cauzei".
    Asadar, in cadrul controlului ulterior de constitutionalitate, prevazut la art. 144 lit. c) din Constitutie, instanta de contencios constitutional poate fi legal sesizata in vederea declansarii controlului numai pe calea exceptiei de neconstitutionalitate invocate intr-un litigiu pendinte la o instanta de judecata si numai daca solutionarea acelui litigiu depinde de legea sau ordonanta ori dispozitia dintr-o lege sau dintr-o ordonanta criticata ca neconstitutionala.
    In cauza de fata insa autorul exceptiei a introdus in fata Curtii de Apel Bucuresti o actiune prin care solicita sa se constate "nulitatea absoluta a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83 din 8 iunie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 266 din 10 iunie 1999, pozitia 7 din anexa la respectiva ordonanta, prin faptul ca incalca principiile constitutionale, fiind vorba de o ordonanta cu caracter individual". Or, asa cum s-a aratat, potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie si art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, exceptia de neconstitutionalitate nu poate forma obiectul unei actiuni directe adresate instantelor judecatoresti sau Curtii Constitutionale, procedural o asemenea actiune fiind inadmisibila. In acest sens a statuat Curtea Constitutionala prin mai multe decizii (de exemplu, Decizia nr. 92 din 25 iunie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 285 din 3 august 1998).
    Curtea constata, de asemenea, ca este inadmisibila solicitarea de a se pronunta de catre Curtea Constitutionala o decizie de interpretare a dispozitiilor art. 23 alin. (3) teza finala - "[...] de care depinde solutionarea cauzei" - din Legea nr. 47/1992, republicata, in sensul de a se crea posibilitatea ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate "a unor prevederi care nu sunt incidente in cauze din fata instantei judecatoresti, dar pot deveni incidente in litigiul propriu-zis de contencios constitutional, dedus Curtii Constitutionale".
    Potrivit competentei sale, astfel cum rezulta din prevederile art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992, republicata, "Curtea Constitutionala nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constitutiei". Si sub acest aspect exista jurisprudenta a Curtii Constitutionale (de exemplu, Decizia nr. 56 din 14 mai 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 139 din 4 iulie 1996; Decizia nr. 160 din 10 noiembrie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 472 din 9 decembrie 1998).

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, pozitia 7 din anexa, si a prevederilor art. 23 alin. (1) teza finala din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, exceptie ridicata de Spitalul clinic "Caritas" in Dosarul nr. 1.470/1999 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 21 noiembrie 2000.

           PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Gabriela Dragomirescu