DECIZIE   Nr. 24*) din 14 martie 1994

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 29 din  8 februarie 1995

    *) A se vedea si Decizia Curtii Constitutionale nr. 109 din 9 noiembrie 1994.

    Victor Dan Zlatescu    -  presedinte
    Ion Filipescu          -  judecator
    Florin Bucur Vasilescu -  judecator
    Ioan Griga             -  procuror
    Gabriela Dragomirescu  -  magistrat-asistent

    Pe rol pronuntarea asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 - 229 din Codul penal, ridicata de inculpata Nicola Nina Bebi in cauza ce formeaza obiectul Dosarului nr. 3.102/1993 al Judecatoriei Tulcea.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta din 9 martie 1994, in prezenta procurorului si a partii vatamate - Grupul scolar de industrie alimentara Tulcea -, in lipsa inculpatei Nicola Nina Bebi, legal citata, si consemnate in incheierea din aceeasi data, cand Curtea Constitutionala, avand nevoie de timp pentru a delibera, a aminat pronuntarea pentru data de 14 martie 1994.

    CURTEA CONSTITUTIONALA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului retine urmatoarele:
    Prin rechizitoriul nr. 211/P/1993 al Procuraturii Locale Tulcea, Nicola Nina Bebi a fost trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prevazuta de art. 215 - 229 din Codul penal.
    La termenul de judecata din 15 iunie 1993, inculpata a ridicat in fata Judecatoriei Tulcea, in Dosarul nr. 3102/1993, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor din Codul penal, care reglementeaza infractiunile contra avutului obstesc, cu motivarea ca diferentierea de regim sanctionator intre proprietatea publica si privata prevazuta de Codul penal nu mai este compatibila cu prevederile Constitutiei, care apara in mod egal cele doua forme de proprietate. Judecatoria Tulcea, prin Incheierea din 15 iunie 1993, sesizeaza Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiei ridicate, exprimind opinia ca aceasta este intemeiata.
    In vederea solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate, au fost solicitate, potrivit Legii nr. 47/1992, puncte de vedere celor doua camere ale Parlamentului si Guvernului.
    In punctul sau de vedere, Guvernul contesta competenta Curtii Constitutionale, considerand ca este o problema de interpretare ce revine instantelor judecatoresti, iar pe fond sustine ca atat notiunea de obstesc, folosita de art. 145 din Codul penal, cat si categoria juridica de avut obstesc au o sfera mai larga decat conceptul de avut public in care se identifica doar bunurile proprietatii publice. De altfel, considera ca Decizia Curtii Constitutionale nr. 38 din 7 iulie 1993, prin solutia formulata, pune capat opiniilor in legatura cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Codului penal privind avutul obstesc.
    Senatul si Camera Deputatilor nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA CONSTITUTIONALA,
examinind incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile procurorului si ale partii vatamate, dispozitiile art. 215 - 229 din Codul penal, prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine:
    In temeiul dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 3 si art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala este competenta sa se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
    Problema supusa controlului de constitutionalitate priveste dispozitiile Codului penal referitoare la infractiunile contra avutului public, dar, in cauza, inculpata a fost trimisa in judecata pentru infractiunea de inselaciune prevazuta de art. 229 din Codul penal.
    Potrivit art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, exceptia de neconstitutionalitate poate viza numai acele dispozitii legale de care depinde judecarea cauzei. Rezulta ca, in cauza, exceptia de neconstitutionalitate putea viza numai dispozitiile art. 229 din Codul penal pentru care inculpata Nicola Nina Bebi a fost trimisa in judecata si numai cu privire la aceasta Curtea Constitutionala urmeaza a se pronunta.
    Dispozitiile art. 229 din Codul penal referitoare la avutul obstesc, in contextul prevederilor constitutionale despre proprietate, sunt abrogate partial potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie si, in consecinta, art. 229 din Codul penal urmeaza a se aplica numai cu privire la bunurile prevazute de art. 135 alin. (4) din Constitutie, bunuri de formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publice, astfel cum s-a stabilit prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 7 septembrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 232 din 27 septembrie 1993, obligatorie pentru completele de judecata.
    Pentru a pronunta aceasta solutie, Plenul Curtii Constitutionale a avut in vedere considerentele ce urmeaza.
    Cat priveste constitutionalitatea prevederilor Codului penal referitoare la infractiunile contra avutului obstesc, s-a constatat ca notiunea de avut obstesc nu se confunda cu notiunea de proprietate, atat timp cat desemneaza un interes general al societatii si vizeaza proprietatea publica.
    Art. 135 alin. (2) din Constitutie consacra doua forme de proprietate, si anume, publica si privata, iar proprietatea publica, potrivit alin. (3) din acelasi articol, apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
    Bunurile ce formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publice si regimul juridic aplicabil acestora sunt stabilite la alin. (4) si (5) ale art. 135 din Constitutie, ele putand fi date in administrarea regiilor autonome ori a institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate, potrivit conditiilor stabilite de lege.
    Referitor la proprietatea privata, art. 41 alin. (2) din Constitutie stipuleaza ca aceasta este ocrotita in mod egal de lege indiferent de titular, care poate fi statul, persoane fizice sau juridice, ca de pilda societatile comerciale si regiile autonome.
    Prin urmare, in patrimoniul unei regii autonome se pot afla doua categorii de bunuri: a) bunuri proprietate publica, in privinta carora regia are un drept de administrare, drept real, si b) bunuri proprietate privata, in privinta carora regia are un drept de proprietate. Se subintelege ca prevederile art. 5 si art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990, conform carora bunurile care apartin regiilor autonome si societatilor comerciale nu constituie proprietate de stat, si ca proprietatea privata a regiei autonome sau a societatii comerciale are ca obiect, fata de dispozitiile Constitutiei, numai aceste din urma bunuri.
    In consecinta, fata de dispozitiile art. 41 si art. 135 din Constitutie, termenul avut obstesc urmeaza a se aplica numai bunurilor ce formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publice.
    Potrivit art. 26 alin. 2 din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, interpretarea data de plen cu votul majoritatii judecatorilor este obligatorie pentru completul de judecata, motiv pentru care urmeaza a admite in parte exceptia de neconstitutionalitate.
    In speta, calificarea tipului de proprietate al partii vatamate - Grupul scolar de industrie alimentara Tulcea -, respectiv calificarea bunurilor ca apartinand domeniului public sau privat al statului, este o problema de aplicare a legii si deci de competenta instantei de judecata.

    Pentru motivele aratate, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 150 alin. (1) din Constitutie, precum si al art. 1, art. 3 si art. 13 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:
    Admite, in parte, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Nicola Nina Bebi in Dosarul nr. 3.102/1993 al Judecatoriei Tulcea si constata ca dispozitiile art. 229 din Codul penal sunt partial abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie si, in consecinta, acestea urmeaza a se aplica numai cu privire la bunurile prevazute de art. 135 alin. (4) din Constitutie, bunuri ce formeaza obiectul exclusiv al proprietatii publice.
    Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
    Pronuntata astazi, 14 martie 1994.

                      PRESEDINTE,
                      dr. Victor Dan Zlatescu

                               Magistrat-asistent,
                               Gabriela Dragomirescu