DECIZIE Nr.
239 din 20 martie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. b) din Codul
de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 263 din 19 aprilie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
- judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. b) din Codul
de procedură penală, excepţie ridicată de Claudiu Iftene în Dosarul nr.
110/P/2006, de Cezar Vladimir Rogoz în Dosarul nr. 1.272/P/2005 şi de
Constantina Lazăr în Dosarul nr. 835/P/2005 ale Tribunalului Galaţi - Secţia
penală.
La apelul nominal lipsesc
părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.195D/2006, nr. 2.196D/2006 şi
nr. 2.380D/2006 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema
conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere
dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării
dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
dispune conexarea dosarelor nr. 2.196D/2006 şi nr. 2.380D/2006 la Dosarul nr.
2.195D/2006, care este primul înregistrat.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 2 octombrie 2006 şi 3 octombrie
2006, pronunţate în dosarele nr. 110/P/2006, nr. 1.272/P/2005 şi nr.
835/P/2005, Tribunalul Galaţi -Secţia penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 379
alin. 1 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală.
Excepţia a fost ridicată în dosarele de mai sus de
Claudiu Iftene, Cezar Vladimir Rogoz şi Constantina Lazăr.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 24 referitoare la Dreptul la apărare şi art. 21 referitoare la Accesul liber
la justiţie, deoarece în apel nu mai pot fi
formulate apărări care să determine trimiterea cauzei spre rejudecare la
instanţa de fond, sens în care justiţiabilul este privat de un grad de
jurisdicţie.
Tribunalul Galaţi - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
deoarece partea interesată are posibilitatea ca în apel să formuleze orice
cereri sau apărări şi să propună probe. Limitarea situaţiilor în care se poate
dispune trimiterea cauzei spre rejudecare nu privează justiţiabilul de un grad
de jurisdicţie, întrucât în apel instanţa poate proceda la o nouă judecată în
fond prin reaprecierea probelor şi prin administrarea unora noi.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile
legale criticate nu afectează liberul acces la justiţie şi nu limitează dreptul
părţilor de a fi asistate de un apărător ales în tot cursul procesului penal.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile
referitoare la posibilitatea rejudecării în cazul în care apelul a fost admis
nu sunt de natură să îngrădească dreptul părţilor de a se adresa justiţiei şi
de a beneficia de un proces echitabil judecat într-un
termen rezonabil.
Mai mult, dispoziţiile legale criticate nu conţin norme
contrare dreptului la apărare şi sunt în deplină concordanţă cu prevederile
art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora legiuitorul poate institui,
în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum
şi modalităţi particulare de exercitare a drepturilor procedurale, fără ca
astfel de reguli să aducă atingere dreptului la un proces echitabil.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
emise de Guvern şi de Avocatul Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură
penală, cu denumirea marginală Soluţiile la judecata în apel, aşa cum au
fost modificate prin art. I pct.
174 din Legea nr. 356/2006, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, care
au următorul conţinut:
„Instanţa, judecând
apelul, pronunţă una dintre următoarele soluţii: [...]
2. admite apelul şi: [...]
b) desfiinţează sentinţa primei instanţe şi dispune
rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată, pentru
motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi
nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se
prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate. Rejudecarea
de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată se dispune şi atunci când
există vreunul dintre cazurile de nulitate prevăzute în art. 197 alin. 2, cu
excepţia cazului de necompetenţă, când se dispune rejudecarea de către instanţa
competentă."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile legale criticate au limitat cazurile în care instanţa
de apel poate dispune rejudecarea cauzei, înlăturând aspectele ce ţineau de
fond. Acest lucru nu poate însă echivala cu încălcarea dreptului la apărare
consacrat de art. 24 din Constituţie, deoarece, după admiterea căii de atac,
partea nemulţumită are posibilitatea să îşi valorifice acest drept în faţa
instanţei de apel, aşa cum ar fi putut să o facă şi în faţa instanţei a cărei
hotărâre a fost apelată. De altfel, potrivit art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. a)
din Codul de procedură penală, instanţa de apel este obligată să procedeze potrivit
art. 345 şi următoarele privind judecata în fond, care presupune şi asigurarea
drepturilor constituţionale invocate de autor în susţinerea excepţiei.
In plus, dispoziţiile legale
criticate sunt norme de procedură pentru care, potrivit art. 126 alin. (2) din
Constituţie, legiuitorul are deplină libertate de reglementare, atâta timp cât
nu privează partea de dreptul la apărare ori de accesul neîngrădit la justiţie,
care implică soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.
Or, noua reglementare nu face altceva decât să dea
expresie cerinţei celerităţii, înlăturând o nouă judecată în fond de către
aceeaşi instanţă, iar eventualele aspecte ce ţin de dezlegarea pricinii vor fi
astfel avute în vedere de instanţa de apel care este obligată să examineze cauza
sub toate aspectele de fapt şi de drept.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală,
excepţie ridicată de Claudiu Iftene în Dosarul nr. 110/P/2006, de Cezar
Vladimir Rogoz în Dosarul nr. 1.272/P/2005 şi de Constantina Lazăr în Dosarul
nr. 835/P/2005 ale Tribunalului Galaţi - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 martie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru