DECIZIE   Nr. 235 din 27 mai 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (6) si (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada de 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 669 din 26 iulie 2004

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Florentina Balta      - procuror
    Maria Bratu           - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (6) si (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada de 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Serban Alexandru Dimitriu, Zoe Irina Dombrowski, Rose-Marie Barbara Dumitrache si Ioan Mavrocordato in Dosarul nr. 4.523/2003 al Curtii de Apel Suceava - Sectia civila.
    La apelul nominal este prezent personal Serban Alexandru Dimitriu si in calitate de mandatar pentru Zoe Irina Dombrowski, Rose-Marie Barbara Dumitrache si Georgeta Dombrowski. Este de asemenea prezent Ioan Mavrocordato, prin avocat Eugenia Crangariu, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Avocatul partii prezente solicita admiterea exceptiei, aratand ca, desi Legea nr. 10/2001 este o lege speciala, care deroga de la dreptul comun, ea trebuie sa fie in acord cu prevederile constitutionale, de aceea nu trebuie sa cuprinda reglementari discriminatorii fata "de unii beneficiari" ai dreptului la reparatie prin echivalent. Determinarea contravalorii reparatiilor ce se acorda prin echivalent, in situatia imobilelor demolate, avandu-se in vedere actele normative in vigoare la data demolarii, contravine principiului tempus regit actum. In cazul in speta, chiar si in situatia in care restituirea prin echivalent ar avea in vedere valoarea de circulatie a imobilului, acest lucru nu ar putea acoperi valoarea imobilului care este inregistrat ca monument istoric. In sustinere depune note scrise.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorii exceptiei. Limitarea intinderii despagubirilor are in vedere posibilitatile economice si financiare, in a caror evaluare legiuitorul este suveran.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 19 ianuarie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 4.523/2003, Curtea de Apel Suceava - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (6) si (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Serban Alexandru Dimitriu, Zoe Irina Dombrowski, Rose-Marie Barbara Dumitrache si Ioan Mavrocordato.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca textele criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) - (3) si ale art. 53 din Constitutie, republicata. In opinia autorilor exceptiei, aceste texte, care reglementeaza modul de calcul al valorii masurilor reparatorii prin echivalent, pentru imobilele preluate abuziv si demolate, au in vedere un "criteriu profund discriminatoriu". Autorii exceptiei mai sustin ca nici unul dintre cele doua alineate criticate nu face vreo referire la valoarea de circulatie a constructiilor sau terenurilor, "ambele omitand criteriul esential de echitate in stabilirea masurilor reparatorii prin echivalent".
    Instanta de judecata arata ca dispozitiile criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei, ele asigurand respectarea principiului repararii integrale a prejudiciului.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca textul criticat nu contravine prevederilor art. 16 din Constitutie, republicata, intrucat situatia imobilelor demolate este diferita de cea a imobilelor nedemolate. Se arata ca este firesc ca stabilirea valorii imobilelor demolate sa se faca avandu-se in vedere actele normative in vigoare la momentul demolarii, legea prevazand, de altfel, actualizarea valorii stabilite cu indicele inflatiei la data platii efective, tocmai pentru ca aceasta masura sa fie eficienta. Si, in fine, apreciaza ca nu sunt incalcate nici dispozitiile constitutionale referitoare la dreptul de proprietate, deoarece persoanele care nu pot cere restituirea in natura se bucura de masuri reparatorii prin echivalent, care acopera prejudiciile patrimoniale suferite prin preluari abuzive.
    Guvernul arata ca procedura instituita prin Legea nr. 10/2001 este una speciala, derogatorie de la dreptul comun, si prin urmare si modul de reparare a prejudiciilor este unul care deroga de la regulile dreptului comun privind raspunderea civila delictuala. Daca actul normativ in temeiul caruia s-a facut preluarea abuziva a reglementat si nivelul despagubirii, valoarea imobilului se va stabili in functie de aceasta, iar daca actul normativ nu a prevazut o anumita despagubire sau nu a existat un act de preluare, valoarea constructiei se stabileste in raport cu actul in vigoare la data demolarii, realizandu-se astfel o aplicare a principiului tempus regit actum.
    Avocatul Poporului arata ca textul criticat nu vine in contradictie cu dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, deoarece toate categoriile de cetateni care indeplinesc conditiile prevazute de Legea nr. 10/2001 au dreptul de a beneficia de reglementarile acestei legi. Se apreciaza ca dispozitiile criticate nu contravin art. 44 alin. (1) din Constitutie, republicata, deoarece ele reprezinta o aplicare a acestor prevederi constitutionale prin stabilirea modului concret de evaluare a imobilelor preluate in mod abuziv si demolate, precum si a terenurilor ocupate.
    Cu privire la critica de neconstitutionalitate in raport cu prevederile art. 53 din Constitutie, republicata, apreciaza ca aceasta este neintemeiata, deoarece textul nu cuprinde o restrangere a exercitiului unor drepturi sau libertati, ci stabileste limitele unor masuri reparatorii prin echivalent.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost legal sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 10 alin. (6) si (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, text de lege care are urmatorul continut:
    - Art. 10 alin. (6) si (7): "(6) Valoarea corespunzatoare a constructiilor preluate in mod abuziv si demolate se stabileste potrivit actelor normative in vigoare la data demolarii, actualizata cu indicele inflatiei la data platii efective.
    (7) Valoarea terenurilor, precum si a constructiilor nedemolate preluate in mod abuziv, care nu se pot restitui in natura, se stabileste potrivit actelor normative in vigoare."
    Textele constitutionale invocate ca fiind infrante sunt cele ale art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) - (3) si ale art. 53, texte ce au urmatoarea redactare:
    - Art. 1 alin. (5): "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";
    - Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    - Art. 44 alin. (1) - (3): "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.
    (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.";
    - Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
    (2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii."
    Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata pentru considerentele ce urmeaza.
    Principala critica de neconstitutionalitate priveste faptul ca cele doua texte nu fac decat "o mica referire la valoarea actuala de circulatie a constructiilor sau terenurilor". In opinia autorilor exceptiei ambele texte criticate "omit criteriul esential, de echitate in stabilirea masurilor reparatorii prin echivalent". Altfel spus, autorul exceptiei propune aplicarea legii civile la raporturi care nu au nimic comun cu aceasta, raporturi in care statul nu apare nicidecum ca un simplu debitor al unor obligatii civile in cadrul carora fostii proprietari ar avea calitatea de creditori, ceea ce ar insemna aplicarea normelor dreptului privat intr-un domeniu apartinand, fara nici o indoiala, in intregime, dreptului public.
    Pe de alta parte, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) teza intai din Legea nr. 47/1992, republicata, "In exercitarea controlului, Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra problemelor de drept, fara a putea modifica sau completa prevederea legala supusa controlului [...]". In acest sens, Curtea a statuat in mod constant ca nu se poate substitui legiuitorului pentru completarea sau modificarea reglementarilor adoptate, intrucat, conform dispozitiilor art. 61 alin. (1) din Constitutie, republicata, Parlamentul este "[...] unica autoritate legiuitoare a tarii".
    Asa cum a statuat Curtea in jurisprudenta sa, procedura instituita prin Legea nr. 10/2001, inclusiv cu privire la valoarea imobilelor restituite prin echivalent, este una speciala, derogatorie de la dreptul comun, prin care statul intelege sa repare prejudiciile suferite ca urmare a preluarii unor imobile in mod abuziv cu titlu sau fara titlu. Prin urmare, inclusiv modul de reparare a prejudiciilor deroga de la regulile dreptului comun.
    Asa fiind, este de competenta legiuitorului sa stabileasca valoarea acestor despagubiri in acord cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, republicata, potrivit carora continutul si limitele dreptului de proprietate si creantele asupra statului sunt stabilite de lege.
    Curtea constata ca textele legale criticate nu contravin nici prevederilor constitutionale cuprinse in art. 16, care consacra la alin. (1) principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, deoarece, potrivit dispozitiilor cuprinse in Legea nr. 10/2001, toate categoriile de cetateni care indeplinesc conditiile prevazute de aceasta lege au dreptul la reparatii pentru prejudiciile suferite ca urmare a preluarii abuzive a unor imobile. In ceea ce priveste aplicarea principiului egalitatii si nediscriminarii, Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, ca de exemplu prin Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996, a statuat ca violarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci "cand se aplica un tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite".
    Si, in fine, cu privire la pretinsa incalcare a art. 53 din Constitutie, republicata, text care are in vedere cazurile in care, prin lege, poate fi restrans exercitiul unor drepturi sau libertati, Curtea observa ca textul constitutional nu se refera la restrangerea exercitiului sau la suprimarea unor drepturi - cum sustin autorii exceptiei, cu referire la consecinte decurgand din dreptul de proprietate. Dar, intrucat nu poate fi vorba despre drepturi a caror existenta este incontestabila, asadar despre drepturi al caror exercitiu ar putea fi, eventual, restrans in considerarea motivelor avute in vedere de art. 53 din Constitutie, republicata, revine, ca atribut suveran, legiuitorului sa aprecieze asupra modalitatilor si conditiilor de realizare a masurilor reparatorii, ca si asupra unor eventuale limite ale acestora. Evident ca, nefiind vorba despre restrangerea exercitiului unor drepturi, ci despre stabilirea, prin lege, a limitelor unor reparatii, nu se poate vorbi despre incidenta prevederilor art. 53 din Constitutie, republicata.
    Limitarea cuantumului reparatiilor are in vedere posibilitatile economice si financiare existente, in raport cu alte necesitati si prioritati economice si sociale, in a caror evaluare si satisfacere legiuitorul este suveran. Aceasta optiune a legiuitorului isi gaseste reazemul constitutional in dispozitiile textului din Legea fundamentala care proclama statul roman ca "stat social", cu toate obligatiile care revin acestuia privind asigurarea unui trai decent pentru toate categoriile sociale.
    Curtea observa ca solutiile adoptate de legiuitor cu privire la modul de stabilire a despagubirilor si a intinderii acestora sunt in concordanta cu exigentele reglementarilor internationale. Referitor la reparatia in ipoteza privarii de proprietate, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit, pe de o parte, ca dreptul la indemnizare trebuie sa aiba un cuantum rezonabil, iar pe de alta parte, ca metoda de evaluare a bunului trebuie sa fie, la randul ei, in mod manifest rezonabila.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (6) si (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Serban Alexandru Dimitriu, Zoe Irina Dombrowski, Rose-Marie Barbara Dumitrache si Ioan Mavrocordato in Dosarul nr. 4.523/2003 al Curtii de Apel Suceava - Sectia civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 27 mai 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu