DECIZIE   Nr. 226 din 18 mai 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 282^1 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 507 din  7 iunie 2004

    Nicolae Popa             - presedinte
    Costica Bulai            - judecator
    Nicolae Cochinescu       - judecator
    Constantin Doldur        - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Petre Ninosu             - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Lucian Stangu            - judecator
    Ioan Vida                - judecator
    Dana Titian              - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 282^1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Georgeta Dumitrache in Dosarul nr. 8.317/2003 al Tribunalului Iasi.
    La apelul nominal se prezinta autoarea exceptiei, reprezentata prin avocat Ion Ionescu, lipsind partea Angela Mereu, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Avocatul autoarei exceptiei sustine neconstitutionalitatea textului de lege criticat, aratand ca prin eliminarea caii de atac a apelului in cauzele care au un obiect in valoare de pana la 200 milioane lei inclusiv se creeaza o discriminare nejustificata intre persoanele ce se adreseaza justitiei, fapt ce are ca efect restrangerea drepturilor procesuale ale acestora, cu incalcarea art. 53 din Constitutie, republicata.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, apreciind ca legiuitorul este unica autoritate competenta a stabili procedura de judecata, precum si caile de atac ce urmeaza a fi exercitate de parti in considerarea unor situatii speciale. In ceea ce priveste invocarea art. 53 din Constitutie, republicata, se arata ca aceasta dispozitie nu are legatura cu prevederea legala ce face obiectul controlului de constitutionalitate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 3 decembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 8.317/2003, Tribunalul Iasi a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 282^1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Georgeta Dumitrache.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea sustine ca in cazul in care instanta considera ca actiunea de stabilire a raspunderii pentru fapta proprie sau pentru fapta altuia are caracterul unei actiuni de plata a unei sume de bani se ajunge la situatia vadit discriminatorie in care persoana vatamata prin savarsirea unei fapte de natura penala, care nu are posibilitatea de a se constitui parte civila in cadrul procesului penal, nu beneficiaza de acelasi tratament din partea legii si a instantelor judecatoresti ca persoana care are aceasta posibilitate si deci isi poate valorifica pretentiile utilizand doua cai de atac. Mai mult, aceasta din urma persoana poate solicita despagubiri peste limita prevazuta de art. 282^1 alin. 2, respectiv peste 200 milioane lei, numai pentru a putea beneficia de trei grade de jurisdictie, ceea ce, in opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, este in contradictie cu principiile fundamentale ale dreptului.
    Tribunalul Iasi apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 282^1 din Codul de procedura civila este neintemeiata, aratand ca textul criticat este conform dispozitiilor art. 126 alin. (2) si art. 129 din Constitutie, republicata, precum si celor statuate de Curtea Constitutionala prin Decizia Plenului nr. 1/1994, in sensul ca legiuitorul este abilitat a institui reguli procedurale speciale, in considerarea unor situatii deosebite pe care le identifica si le reglementeaza ca atare. Astfel, dreptul de a exercita o cale de atac poate fi supus anumitor limitari, legiuitorul avand largi posibilitati de apreciere cu privire la acest aspect, asa cum s-a pronuntat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza "Leander impotriva Suediei", 1987.
    Pe de alta parte, egalitatea cetatenilor in fata legii nu exclude, ci implica tratamente diferite pentru situatii diferite, excluzand doar diferentierea de tratament in situatii identice.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.
    Guvernul arata ca prin textul de lege criticat Codul de procedura civila asigura, in mod egal, tuturor persoanelor interesate in realizarea acelorasi categorii de drepturi acelasi regim juridic constand in accesul liber la justitie si in exercitarea neingradita a drepturilor si garantiilor procesuale. Astfel, se instituie reglementari speciale, adecvate solutionarii optime a cererilor in justitie, de natura a inlatura orice posibilitate de tergiversare si compromitere a scopului infaptuirii cu operativitate a actului de justitie.
    Avocatul Poporului apreciaza ca principiul egalitatii nu inseamna uniformitate, astfel incat, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite tratamentul juridic nu poate fi decat diferit. Instituirea regulilor de acces al justitiabililor la exercitarea cailor de atac nu contravine acestui principiu, deoarece in conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, procedura de judecata se stabileste prin lege. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 282^1 din Codul de procedura civila in raport cu dispozitiile art. 21 din Constitutie, republicata, se apreciaza ca aceasta este neintemeiata, intrucat textul de lege criticat nu afecteaza drepturile procesuale ale partilor si nu ingradeste exercitarea dreptului pe care il are orice persoana de a se adresa justitiei.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate formulata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 282^1 din Codul de procedura civila. Textul legal criticat are urmatorul continut: "Nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala privind pensii de intretinere, obligatii de plata a unei sume de bani sau de predare a unui bun mobil, in valoare de pana la 200 milioane lei inclusiv, actiunile posesorii, cele referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, luarea masurilor asiguratorii, precum si in alte cazuri prevazute de lege.
    Hotararile instantelor judecatoresti prin care se solutioneaza plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, daca legea nu prevede altfel."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 16 alin. (1) si (2) si ale art. 21 din Constitutie, republicata, care au urmatorul continut:
    - Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite."
    In argumentarea criticii formulate, autorul exceptiei sustine, in esenta, ca, prin limitarea dreptului de a ataca cu apel unele hotarari judecatoresti date in prima instanta in solutionarea cererilor introduse pe cale principala, art. 282^1 din Codul de procedura civila creeaza o discriminare in modalitatea de exercitare a drepturilor procesuale, incalcandu-se totodata principiul constitutional al accesului liber la justitie.
    Curtea retine ca textul legal criticat nu contine nici o dispozitie discriminatorie, regimul juridic diferit - constand in aceea ca hotararile judecatoresti date in prima instanta privind pensiile de intretinere, obligatiile de plata a unei sume de bani sau de predare a unui bun mobil, in valoare de pana la 200 milioane lei inclusiv, actiunile posesorii, cele referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, luarea masurilor asiguratorii sau hotararile instantelor judecatoresti prin care se solutioneaza plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate nu pot fi atacate cu apel, ci numai cu recurs - fiind determinat de deosebirea de situatii care impune solutii legislative diferite in vederea asigurarii celeritatii solutionarii cauzelor aflate pe rolul instantelor. Asa fiind, cu privire la incalcarea art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, Curtea constata ca, in masura in care reglementarea dedusa controlului se aplica tuturor celor aflati in situatia prevazuta in ipoteza normei legale, fara nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este intemeiata.
    In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate referitoare la incalcarea art. 21 din Constitutie, republicata, Curtea face trimitere la Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, prin care s-a statuat ca semnificatia art. 21 alin. (2) din Constitutie, republicata, potrivit caruia accesul la justitie nu poate fi ingradit prin lege, este aceea ca nu se poate exclude de la exercitiul drepturilor procesuale nici o categorie sau grup social. Insa legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati particulare de exercitare a drepturilor procedurale, astfel incat accesul liber la justitie nu inseamna accesul, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac. De aceea Curtea Constitutionala considera ca instituirea unor reguli speciale privind exercitarea cailor de atac nu contravine, asa cum sustine autorul exceptiei de neconstitutionalitate, prevederilor constitutionale cuprinse in art. 21 privind accesul liber la justitie, atata timp cat, potrivit celor prevazute de art. 282^1 din Codul de procedura civila, partilor interesate le este asigurata posibilitatea de a formula o cale de atac impotriva hotararii judecatoresti considerate defavorabila.
    De altfel, art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, potrivit caruia "Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege", precum si art. 129, care prevede ca "Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii", atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competentei si procedurii de judecata, inclusiv a conditiilor de exercitare a cailor de atac.
    Departe de a ingradi drepturi consacrate constitutional, reglementarea prevazuta de art. 282^1 din Codul de procedura civila constituie o garantie a aplicarii principiului prevazut de art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind judecarea unei cauze in mod echitabil si intr-un termen rezonabil, in scopul inlaturarii oricaror abuzuri din partea partilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificata a solutionarii unui proces. Curtea constata, de asemenea, ca reglementarile internationale in materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdictie sau la toate caile de atac prevazute de legislatiile nationale, art. 13 din aceeasi conventie consacrand numai dreptul persoanei la un recurs efectiv in fata unei instante nationale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdictie. Totodata Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin hotararea pronuntata in cazul "Golder impotriva Regatului Unit", 1975, a statuat ca: "Dreptul de acces la tribunale nu este absolut. Fiind vorba de un drept pe care conventia l-a recunoscut fara sa-l defineasca in sensul restrans al cuvantului, exista posibilitatea limitarilor implicit admise chiar in afara limitelor care circumscriu continutul oricarui drept."
    In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dispozitiilor art. 53 din Constitutie, republicata, Curtea retine ca acestea sunt aplicabile numai in ipoteza in care exista o restrangere a exercitarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, restrangere care, astfel cum s-a aratat anterior, nu s-a constatat.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 282^1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Georgeta Dumitrache in Dosarul nr. 8.317/2003 al Tribunalului Iasi.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 18 mai 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu