DECIZIE Nr. 225 din 7 decembrie 1999
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr.
178/1934 pentru reglementarea contractului de consignatie
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 76 din 21 februarie 2000
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor Legii nr. 178/1934 pentru reglementarea contractului de
consignatie, exceptie ridicata de Maria Selariu in Dosarul nr. 8.751/1998 al
Judecatoriei Braila.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 30 noiembrie 1999,
cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea
pentru data de 7 decembrie 1999.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 5 aprilie 1999, pronuntata in Dosarul nr. 8.751/1998,
Judecatoria Braila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 178/1934, exceptie ridicata de
Maria Selariu intr-o cauza in care aceasta a fost trimisa in judecata pentru
savarsirea unui numar de 12 infractiuni, dintre care 11 constau in fapte avand
legatura cu contractul de consignatie reglementat de legea criticata. In
motivarea exceptiei se sustine ca Legea nr. 178/1934, fiind promulgata printr-un
decret regal, nu poate fi aplicata sub imperiul actualei Constitutii, care
consacra o alta forma de guvernamant, si in conditiile altor realitati
economice. Se mai arata ca in anumite texte ale legii se fac referiri la
"Vechiul Regat" si la "provinciile unite", ceea ce
contravine art. 1 alin. (1) din Constitutie. De asemenea, se sustine ca
majoritatea prevederilor legii sunt in contradictie cu dispozitiile art. 16
alin. (1) si (2) din Constitutie, intrucat consacra privilegii pentru una
dintre partile contractante, respectiv pentru deponent ori consignatar. O serie
de articole din Legea nr. 178/1934 "contravin flagrant sistemului
financiar-contabil actual, structurat si organizat in baza legilor
constitutionale nr. 27 si nr. 87/1994". Autorul exceptiei de
neconstitutionalitate se refera, in continuare, si la dificultatile derularii
raporturilor decurgand din contractul de consignatie atunci cand obiectul
acestui contract este constituit din produse electronice sau electrocasnice,
deoarece asemenea produse nu existau la data adoptarii Legii nr. 178/1934.
Pentru motivele aratate autorul exceptiei considera ca Legea nr. 178/1934
contravine art. 1 alin. (1) si (2), art. 16 alin. (1) si alin. (2), art. 77
alin. (1) - (3) si art. 78 din Constitutie.
Exprimandu-si opinia, instanta de judecata apreciaza ca Legea nr. 178/1934
nu contravine Constitutiei si, fiind in vigoare, urmeaza sa fie aplicata in
solutionarea cauzei.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca dispozitiile Legii nr. 178/1934
pentru reglementarea contractului de consignatie sunt in deplin acord cu
prevederile constitutionale. Se arata ca institutia contractului de consignatie
este perfect compatibila cu principiile economiei de piata, iar stabilirea unor
masuri sanctionatorii mai severe, pentru faptele savarsite de consignatari, nu
semnifica o ingradire a libertatii comertului, ci asigurarea ca, pe acest
segment, activitatea comerciala sa se desfasoare cu un plus de loialitate si
buna-credinta din partea celui care are obligatii contractuale sporite. Se mai
arata ca "se poate discuta masura in care dispozitiile Legii nr. 178/1934
sunt corelate cu legislatia de dupa 1989, dar aceasta reprezinta un aspect de
politica legislativa si nu unul de constitutionalitate".
In punctul de vedere al Guvernului se apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este inadmisibila intrucat in realitate, in speta,
autorul exceptiei ridica o problema de aplicare a legii, iar nu de
constitutionalitate. In consecinta, se considera ca instanta de judecata ar fi
trebuit sa respinga exceptia de neconstitutionalitate printr-o incheiere
motivata, fara a mai sesiza Curtea Constitutionala.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
In temeiul art. 144 lit. c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992,
republicata, Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze exceptia cu
care a fost legal sesizata.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate care priveste dispozitiile
Legii nr. 178/1934 pentru reglementarea contractului de consignatie, Curtea
constata ca aceasta este neintemeiata si urmeaza sa fie respinsa.
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca Legea nr. 178/1934
incalca art. 1 alin. (1) si (2) din Constitutie, prin aceea ca a fost
promulgata printr-un decret regal, iar unele texte fac referire la
"Vechiul Regat" si la "provinciile unite", or, sustine
acesta, potrivit dispozitiilor constitutionale invocate, "Romania este
stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. Forma de
guvernamant a statului roman este republica".
Criticile nu pot fi retinute, intrucat indeplinirea conditiilor formale de
validitate a Legii nr. 178/1934 trebuie raportata la reglementarile constitutionale
si legale din momentul adoptarii legii, potrivit principiului tempus regit
actum. Pe de alta parte, continutul acestui act normativ nu contrazice
prevederile si principiile constitutionale, astfel incat Legea nr. 178/1934,
desi anterioara Constitutiei din 1991, este in vigoare, fiind aplicabile
dispozitiile art. 150 alin. (1) din legea fundamentala, potrivit carora
"Legile si toate celelalte acte normative raman in vigoare, in masura in
care ele nu contravin prezentei Constitutii".
Curtea constata, de asemenea, ca prevederile cuprinse in Constitutie la
art. 77 referitor la "Promulgarea legii" si la art. 78 privind
"Intrarea in vigoare a legii", invocate in sustinerea
neconstitutionalitatii legii criticate, nu au legatura cu solutionarea exceptiei
ridicate in cauza.
Legea nr. 178/1934 nu incalca nici prevederile art. 16 alin. (1) si (2) din
Constitutie, care consacra egalitatea cetatenilor in fata legii. Prin
incheierea contractului de consignatie nu se creeaza, asa cum sustine autorul
exceptiei, o inegalitate a partilor, ci se stabilesc drepturi si obligatii
specifice, pe de o parte, ale consignantului, iar pe de alta parte ale
consignatarului, potrivit naturii contractului.
De altfel acest aspect, ca si sustinerile referitoare la neconcordanta
dintre legile in vigoare in aceasta materie, nu sunt probleme de
constitutionalitate si, in consecinta, Curtea nu este competenta sa se pronunte
asupra acestora.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE :
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr.
178/1934 pentru reglementarea contractului de consignatie, exceptie ridicata de
Maria Selariu in Dosarul nr. 8.751/1998 al Judecatoriei Braila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 7 decembrie 1999.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Gabriela Dragomirescu