DECIZIE Nr.
222 din 28 februarie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 283 alin. (1) lit. d) din Legea nr.
53/2003 - Codul muncii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 243 din 28 martie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 283 alin. (1) lit. d) din Legea nr.
53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Gheorghe Pintea în Dosarul nr.
3.325/111/2007 al Tribunalului Bihor - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, considerând că
regulile de procedură prevăzute de dispoziţiile legale criticate se aplică în
mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută de norma legală.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 3 decembrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 3.325/111/2007, Tribunalul Bihor - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 283 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie
ridicată de Gheorghe Pintea în cauza ce are ca obiect judecarea litigiului de
muncă privind constatarea nulităţii absolute a contractului de muncă.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine următoarele:
1. Prevederile art. 283 alin. (1) lit. d) din Codul
muncii contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, deoarece părţile unui
contract individual de muncă beneficiază de un regim juridic discriminatoriu
raportat la părţile oricărui alt contract. Acestea din urmă pot folosi calea
constatării nulităţilor într-un termen rezonabil, spre deosebire de părţile
contractului de muncă care pot uza de o astfel de cale doar pe durata existenţei
contractului.
2. Prevederile art. 283 alin. (1) lit. d) din Codul
muncii contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Se
consideră că este încălcat liberul acces la justiţie, deoarece, în cazul în
care se contestă încheierea pe o perioadă determinată a contractului de muncă,
efectele clauzei „perioadă determinată" s-au produs la data la care
angajatorul a dispus încetarea raporturilor de muncă, fiind cunoscut că dreptul
material la acţiune se naşte în momentul lezării dreptului subiectiv. Aşadar,
dreptul la acţiunea în constatarea nulităţii unui contract individual de muncă
încheiat pe perioadă determinată se naşte la momentul încetării (prin
neprelungire) acestuia şi tot la aceeaşi dată el se stinge, potrivit actualelor
reglementări.
Tribunalul Bihor - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată, întrucât prevederile
legale criticate nu limitează accesul liber la justiţie al părţilor.
Potrivit prevederilor art. 30
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, deoarece se aplică, în
mod egal, tuturor celor vizaţi de norma legală. Se apreciază că este respectat
inclusiv dreptul părţilor de a se adresa justiţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 283
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziţii care au
următorul conţinut:
- Art. 283 alin. (1) lit. d) din Codul muncii: „(1) Cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă pot fi
formulate: [... ] d) pe toată durata existenţei contractului, în cazul în care
se solicită constatarea nulităţii unui contract individual sau colectiv de
muncă ori a unor clauze ale acestuia."
Autorul excepţiei susţine că aceste prevederi legale
încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi
şi ale art. 21 alin. (1) şi (2) referitoare la accesul la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
Dispoziţiile legale criticate prevăd durata de
formulare a cererilor în vederea soluţionării unui conflict de muncă, în cazul
în care se solicită constatarea nulităţii contractului individual sau colectiv
de muncă ori a unor clauze ale acestuia.
Dispoziţiile art. 283 din Codul muncii, inclusiv alin.
(1) lit. d) al acestui articol, sunt norme care stabilesc o procedură specială,
derogatorie, privind termenele de judecată în cazul judecării cererilor
referitoare la conflictele de muncă. Modalitatea în care au fost reglementate
aceste dispoziţii este o opţiune a legiuitorului, care a avut în vedere
instituirea unei proceduri simple şi urgente, adaptată raporturilor de muncă şi
exercitării dreptului la muncă. Regulile de procedură prevăzute de aceste
dispoziţii se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută de
norma legală, cu respectarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.
Referitor la critica de neconstituţionalitate prin
invocarea prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, Curtea
constată că aceasta este neîntemeiată. Dispoziţiile legale criticate au mai
fost supuse controlului de constituţionalitate. Prin Decizia nr. 45 din 11
ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din
6 februarie 2007, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a art. 283
alin. (1) lit. d) din Codul muncii şi a reţinut că nu este încălcat principiul
constituţional al accesului la justiţie. Astfel, s-a arătat că reglementările
legale criticate se întemeiază pe principiul potrivit căruia se poate cere
constatarea nulităţii ori anularea unor acte care există. In situaţia în care
un contract individual sau colectiv de muncă nu mai este în fiinţă, nu există
nici clauzele acestuia, iar cererea pentru constatarea nulităţii lor nu mai are
obiect. Este posibil însă ca efectele juridice ale unor clauze contractuale să
continue ori să se producă după încetarea existenţei contractelor. In asemenea
situaţii pot fi contestate în justiţie efectele juridice respective, dacă
acestea sunt contrare drepturilor, libertăţilor sau intereselor legitime ale
persoanei.
In litigiul în care s-a ridicat excepţia de
neconstituţionalitate se contestă încetarea raporturilor de muncă prin
expirarea perioadei determinate pentru care a fost încheiat contractul
individual de muncă, susţinându-se că angajarea pe durată determinată s-a făcut
cu încălcarea legii, iar efectul acestei clauze s-a produs de la data încetării
raporturilor juridice de muncă. Curtea, prin decizia menţionată, a reţinut că
această clauză privind durata contractului individual de muncă putea face
obiectul cererii de constatare a nulităţii tot timpul cât contractul a existat.
Efectul clauzei s-a produs la data la care angajatorul a dispus ori a constatat
încetarea raporturilor de muncă, chiar şi numai prin consemnarea acestui fapt
în carnetul de muncă, măsură ce poate fi contestată în termenul prevăzut de
art. 283 alin. (1) lit. a) din Codul muncii. Astfel, dreptul de acces liber la
justiţie şi dreptul la un proces echitabil nu sunt îngrădite.
Intrucât în cauza de faţă nu au fost aduse elemente noi
de natură să reconsidere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, atât
soluţia, cât şi considerentele deciziei îşi menţin valabilitatea şi în prezenta
cauză.
Pentru considerentele expuse,
în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 283 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
excepţie ridicată de Gheorghe Pintea în Dosarul nr. 3.325/111/2007 al
Tribunalului Bihor - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 28 februarie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Minai Paul Cotta