DECIZIE Nr.
200 din 4 martie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 31 si art. 34 din Codul de procedura
civila si ale art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 224 din 9 aprilie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Valentina Bărbăţeanu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 şi art. 34 din Codul de
procedură civilă şi ale art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind
registrul comerţului, excepţie ridicată de Marian Dobrescu,
Sevastian Dobre şi Ioan Dobre' în Dosarul nr. 27.706/2009 al Oficiului
Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş şi care
formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale
nr.'5.333D/2009.
La apelul nominal se constată lipsa
părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în
următoarele dosare: Dosarul nr. 5.334D/2009, având ca obiect aceeaşi
excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de aceiaşi
autori în Dosarul nr. 27.705/2009 al aceluiaşi oficiu al registrului
comerţului; Dosarul nr. 5.745D/2009, având ca obiect excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 şi art. 34 din Codul de
procedură civilă, ridicată de Societatea Comercială
„Primus" - S.R.L, din Piteşti în Dosarul nr. 1.286/1.259/2008 al
Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă; Dosarul nr.
6.883D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 31 şi art. 34 din Codul de procedură civilă,
ridicată de Societatea Comercială „Astra" - S.A. din
Piteşti şi Nicolae Tănase Marinescu în Dosarul nr. 46.167/2009
al Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş.
La apelul nominal se constată lipsa
părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5)
din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură
civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 5.334D/2009, nr. 5.745D/2009
şi nr. 6.883D/2009 la Dosarul nr. 5.333D/2009, care a fost primul
înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public.
Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 şi art. 34 din Codul de
procedură civilă, având în vedere jurisprudenţa în materie a
Curţii Constituţionale, şi de respingere ca inadmisibilă a
excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea
nr. 26/1990, întrucât nu au legătură cu cauzele în cadrul cărora
au fost ridicate excepţiile.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile pronunţate în dosarele nr.
27.706/2009, nr. 27.705/2009, nr. 46.167/2009 şi, respectiv, nr.
1.286/1259/2008, Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă
Tribunalul Argeş - judecătorul-delegat şi Judecătoria
Piteşti - Secţia civilă au sesizat Curtea
Constituţională cu soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 şi art. 34 din Codul de
procedură civilă şi ale art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind
registrul comerţului, respectiv doar a prevederilor art. 31 şi art.
34 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost
ridicată de Marian Dobrescu, Sevastian Dobre, Ioan Dobre, Societatea
Comercială „Primus" - S.R.L, din Piteşti, Societatea
Comercială „Astra" - S.A. din Piteşti şi Nicolae
Tănase Marinescu în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de
recuzare.
In motivarea excepţiilor de
neconstituţionalitate, având un conţinut
similar, se susţine că dispoziţiile criticate din Codul de
procedură civilă creează un dezechilibru între justiţiabil
şi judecător, întrucât justiţiabilul nu poate participa la
judecarea cererii de recuzare, astfel că nu îşi poate susţine
adecvat cererea de recuzare, în vreme ce judecătorul recuzat are dreptul
de a se apăra în faţa completului ce soluţionează
această cerere.
Judecătorul-delegat la Oficiul Registrului
Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş apreciază că prevederile art. 31 şi art. 34 din
Codul de procedură civilă sunt constituţionale. Cât
priveşte dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul
comerţului, apreciază că acestea nu au legătură cu
soluţionarea cauzelor aflate pe rolul său.
Judecătoria Piteşti - Secţia
civilă consideră că excepţia
de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile art. 31 şi
art. 34 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului,
pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Autorităţile menţionate nu au comunicat
punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor şi concluziile procurorului, dispoziţiile
legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Referitor la legalitatea sesizării, Curtea
Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 1.054 din 9 octombrie
2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14
noiembrie 2008, că judecătorul-delegat la oficiului registrului
comerţului de pe lângă tribunal poate fi considerat „instanţă
de judecată" în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr.
47/1992 şi, ca atare, poate sesiza Curtea Constituţională, prin
încheiere, cu o excepţie de neconstituţionalitate ridicată în
faţa sa.
Aşadar, Curtea Constituţională a fost
legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor
art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îi constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 31
şi art. 34 din Codul de procedură civilă şi ale art. 6 din
Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu
modificările şi completările ulterioare. Textele de lege
criticate au următoarea redactare:
- Art. 31 din Codul de procedură civilă: „Instanţa
decide asupra recuzării, în camera de consiliu, fără
prezenţa părţilor şi ascultând pe judecătorul recuzat.
Nu se admite interogatoriul sau jurământul ca
mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.
In cursul judecării cererii de recuzare nu se
va face niciun act de procedură.";
-Art. 34 din Codul de procedură civilă: „Incheierea
prin care s-a încuviinţat sau respins abţinerea, ca şi aceea prin
care s-a încuviinţat recuzarea, nu este supusă la nicio cale de atac.
Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate
ataca numai odată cu fondul.
Când instanţa superioară de fond
constată că recuzarea a fost pe nedrept respinsă, reface toate
actele şi dovezile administrate la prima instanţă.";
-Art. 6 din Legea nr. 26/1990: „Art. 6. - (1)
Inregistrările în registrul comerţului se fac pe baza unei încheieri
a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri
judecătoreşti irevocabile, în afară de cazurile în care legea
prevede altfel.
(11) Judecătorul-delegat întâi
sesizat spre a dispune înregistrarea în registrul comerţului a
menţiunilor privind fuziunea, divizarea sau schimbarea sediului social al
unei persoane juridice în alt judeţ se va pronunţa, prin aceeaşi
încheiere, şi asupra înmatriculării persoanelor juridice astfel
înfiinţate, radierii celor care îşi încetează existenţa ori
înregistrării în registrul comerţului a modificării actelor
constitutive ale persoanelor juridice care dobândesc o parte din patrimoniul
persoanei juridice divizate, după caz, precum şi asupra
înmatriculării şi radierii persoanelor juridice care îşi
schimbă sediul social în alt judeţ.
(2) Incheierile judecătorului delegat
privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul
comerţului sunt executorii de drept şi sunt supuse numai recursului.
(3) Termenul de recurs este de 15 zile şi
curge de la data pronunţării încheierii pentru părţi
şi de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului
constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte
persoane interesate.
(4) Recursul se depune şi se
menţionează în registrul comerţului unde s-a făcut
înregistrarea. In termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului
comerţului înaintează recursul curţii de apel în a cărei
rază teritorială se află domiciliul sau sediul comerciantului,
iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, la curtea de apel
în a cărei rază teritorială se află sediul sucursalei.
(5) Motivele recursului se pot depune la
instanţă, cu cel puţin două zile înaintea termenului de
judecată.
(8) In cazul admiterii recursului, decizia
instanţei de recurs va fi menţionată în registrul
comerţului."
In opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate,
textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Legea
fundamentală cuprinse la art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea
în faţa legii, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale
privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art.
24 care garantează dreptul la apărare, art. 124 alin. (2) potrivit
cărora justiţia este unică, imparţială şi
egală pentru toţi. De asemenea, se invocă şi dispoziţiile
art. 6 şi 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului
şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un
proces echitabil şi la principiul nediscriminării.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată următoarele:
I. Judecătorul-delegat care a sesizat
instanţa de contencios constituţional cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 a
apreciat că prevederile de lege menţionate nu au legătură
cu cauzele aflate pe rolul său, care constau în soluţionarea unor
cereri de recuzare. Cu toate acestea, a învestit Curtea cu cererea de examinare
a constituţionalităţii acestora. Curtea
Constituţională constată că dispoziţiile art. 6 din
Legea nr. 26/1990 nu au legătură cu obiectul litigiului dedus
judecăţii. Potrivit prevederilor art. 29 alin. (6) coroborate cu cele
ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea
Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa
instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind
neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei
dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care
are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a
litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia". Aşadar,
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din
Legea nr. 26/1990 este inadmisibilă.
De altfel, excepţia de neconstituţionalitate
având acest obiect este şi nemotivată, neexistând o argumentare a
criticii nici în cererile scrise prin care autorii au ridicat excepţia,
nici în cuprinsul încheierilor de sesizare. Prin urmare, nu este
îndeplinită condiţia cerută de prevederile art. 10 alin. (2),
ceea ce conduce, de asemenea, la respingerea acesteia ca inadmisibilă.
II. In ceea ce priveşte prevederile art. 31
şi art. 34 din Codul de procedură civilă, Curtea reţine
că au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin prisma
unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi prevederi
constituţionale şi convenţionale invocate şi de autorii
prezentei excepţii. In acest sens este Decizia nr. 1.339 din 22 octombrie
2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 14
decembrie 2009, sau Decizia nr. 1.074 din 14 octombrie 2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2008. Cu
acele prilejuri, Curtea a statuat că textele de lege criticate sunt constituţionale,
reţinând că judecarea cererii de recuzare nu vizează fondul
cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin
această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei
proceduri simple şi operative de soluţionare a cererii de recuzare.
Incheierea de respingere a acesteia poate fi atacată odată cu fondul,
instanţa superioară urmând a reface toate actele şi dovezile
administrate la prima instanţă, atunci când constată că
cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsă. Intrucât nu au intervenit
elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei
jurisprudenţe, soluţiile pronunţate prin deciziile amintite
şi considerentele pe care acestea s-au bazat îşi menţin valabilitatea
şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 şi art. 34 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Marian Dobrescu,
Sevastian Dobre, Ioan Dobre, Societatea Comercială „Astra" - S.A.
şi Nicolae Tănase Marinescu în dosarele nr. 27.706/2009, nr.
27.705/2009 şi nr. 46.167/2009 ale Oficiului Registrului Comerţului
de pe lângă Tribunalul Argeş -judecătorul-delegat şi de
Societatea Comercială „Primus" - S.R.L, din Piteşti în Dosarul
nr. 1.286/1.259/2008 al Judecătoriei Piteşti - Secţia
civilă.
II. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind
registrul comerţului, excepţie ridicată de Marian Dobrescu,
Sevastian Dobre, Ioan Dobre în dosarele nr. 27.706/2009 şi nr. 27.705/2009
ale Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul
Argeş - judecătorul-delegat.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 4 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu