DECIZIA Nr. 2 din 26 ianuarie 1999
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^4
teza a doua din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 71 din 22 februarie 1999
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Gheorghe Batranu - procuror
Claudia Miu - magistrat-asistent sef
Pe rol, solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila, invocata de Parchetul de
pe langa Curtea Suprema de Justitie in Dosarul nr. 1.068/1997 al Curtii Supreme
de Justitie - Sectia civila.
Presedintele declara dezbaterile deschise.
La apelul nominal raspunde Nicolae Paicu, procuratorul
reclamantilor-intimati Sarbu Ilie, Amzulescu Georgeta, Zoller Elena Suzeta si
Stefan Eugenia Angela, lipsind Societatea Comerciala "Morarit
Service" - S.A. din Craiova si Directia generala a finantelor publice si
controlului financiar de stat Dolj, pentru care procedura de citare este legal
indeplinita.
Cauza aflandu-se in stare de judecata, se da cuvantul pe fond
reprezentantului Ministerului Public, care solicita admiterea exceptiei. In
sustinere se arata ca dispozitiile art. 330^4 teza a doua din Codul de
procedura civila sunt neconstitutionale, deoarece transfera in competenta
partilor litigante atributii care, potrivit art. 130 din Constitutie, apartin
Ministerului Public.
Luand cuvantul, procuratorul Nicolae Paicu solicita admiterea exceptiei.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 12 mai 1998, Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila
a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura civila, ridicata de
Ministerul Public in Dosarul nr. 1.068/1997 aflat pe rolul acestei instante.
In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca,
"intrucat declararea recursului in anulare constituie, conform art. 130
din Constitutie, o prerogativa care apartine exclusiv procurorului general, ca
reprezentant al Ministerului Public, apare firesc ca retragerea acestei cai
extraordinare de atac de catre initiatorul ei, conform art. 330^4 teza intai
din Codul de procedura civila, sa reprezinte un exercitiu al aceleiasi
atributii, la indemana aceluiasi subiect calificat si avand ca efect stingerea
litigiului respectiv". De aceea se apreciaza ca dispozitiile art. 330^4
teza a doua din Codul de procedura civila, care permit partilor din proces sa
ceara continuarea judecatii unei cai de atac "pe care nu sunt abilitate sa
o declanseze, apar ca neconstitutionale, intrucat transfera in competenta
partilor litigante atributii care, potrivit art. 130 din Constitutie, apartin
exclusiv Ministerului Public si se exercita numai prin procurorii constituiti
in parchete". Autorul exceptiei mai sustine ca art. 16 alin. (1) din
Constitutie nu are in vedere egalitatea de tratament juridic a cetatenilor
"in raport cu autoritatile publice si nici preluarea de catre cetateni a
atributiilor care revin respectivelor autoritati".
Exprimandu-si opinia asupra exceptiei, in conformitate cu dispozitiile art.
23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicata, instanta arata ca aceasta este
nefondata.
In temeiul dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, s-au solicitat puncte de vedere presedintilor celor doua Camere
ale Parlamentului si Guvernului. In punctul de vedere primit de la Guvern se
arata ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330^4 teza a
doua din Codul de procedura civila este nefondata, invocandu-se in acest sens
practica jurisdictionala a Curtii Constitutionale. Camera Deputatilor si
Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
judecatorului-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile legale
atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate, fiind sesizata legal, in conformitate cu dispozitiile
art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992,
republicata.
Potrivit prevederilor art. 330^4 din Codul de procedura civila, "pana
la inchiderea dezbaterilor procurorul general isi poate retrage motivat
recursul in anulare. In acest caz, partile in proces pot cere continuarea
judecatii". Aceasta dispozitie legala a fost integral atacata, in repetate
randuri, pe calea exceptiei de neconstitutionalitate.
Astfel, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, Curtea
Constitutionala a decis ca dispozitiile art. 330^4 din Codul de procedura
civila sunt constitutionale. In considerentele deciziei se precizeaza ca
"art. 330^4 din Codul de procedura civila arata conditiile in care
procurorul general isi poate retrage recursul in anulare si consacra totodata
dreptul partilor din proces de a starui pentru continuarea judecatii. Or, prin
aceste prevederi nu poate fi pusa in discutie nici o situatie conflictuala cu
dispozitiile Constitutiei". Dispozitiile art. 330^4 teza a doua din Codul
de procedura civila nu au fost atacate cu recurs, astfel incat, sub acest
aspect, decizia a ramas definitiva.
Aceeasi solutie a constitutionalitatii dispozitiilor art. 330^4 din Codul
de procedura civila a fost pronuntata in mod constant in practica
jurisdictionala a Curtii.
Ulterior, fiind sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor cuprinse in teza a doua a art. 330^4 din Codul de procedura
civila, Curtea s-a pronuntat in acelasi sens, respingand exceptia. Astfel sunt
deciziile nr. 67 si nr. 68 din 16 aprilie 1998, publicate in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 195 din 26 mai 1998.
Pentru a se pronunta aceasta solutie s-a retinut ca prevederile legale care
reglementeaza recursul in anulare, deci si cele ale art. 330^4 teza a doua din
Codul de procedura civila, sunt elaborate in conformitate cu dispozitiile art.
125 si 128 din Constitutie.
Faptul ca recursul in anulare, care se poate exercita numai de procurorul
general, este continuat la cererea uneia dintre parti, in cazul in care procurorul
general il retrage, nu incalca dispozitiile constitutionale mentionate. Aceasta
nu este o problema de constitutionalitate, ci o chestiune de politica
legislativa a autoritatii legiuitoare, optiune legislativa care nu poate fi
considerata ca neconstitutionala atata timp cat nu contravine unei prevederi a
Constitutiei.
Avand in vedere ca in speta nu au intervenit elemente noi, care sa
determine reconsiderarea practicii jurisdictionale a Curtii, urmeaza ca
exceptia privind dispozitiile art. 330^4 teza a doua din Codul de procedura
civila sa fie respinsa.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art.
23 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a art. 330^4 teza a doua din
Codul de procedura civila, ridicata de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de
Justitie in Dosarul nr. 1.068/1997 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia
civila.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din data de 26 ianuarie 1999.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent sef,
Claudia Miu