DECIZIE Nr. 196 din 19 iunie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din
Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei
financiare a agentilor economici, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995
si modificata prin Legea nr. 105/1997
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 518 din 30 august 2001
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri
pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata cu modificari
prin Legea nr. 12/1995 si modificata prin Legea nr. 105/1997, exceptie ridicata
de Angela Vali Rosenberg in Dosarul nr. 8.656/2000 al Judecatoriei Arad.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca fiind neintemeiata, deoarece dispozitiile criticate nu contravin
prevederilor constitutionale invocate, iar stabilirea vinovatiei este atributul
exclusiv al instantei de judecata, iar nu un motiv de neconstitutionalitate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din data de 17 martie 2000, pronuntata in Dosarul nr.
8.656/2000, Judecatoria Arad a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din Ordonanta Guvernului nr.
18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor
economici, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995 si ulterior modificata
prin Legea nr. 105/1997, exceptie ridicata de Angela Vali Rosenberg.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 contravin prevederilor art. 16
alin. (1), art. 23 alin. (8), art. 41 alin. (1) si (7), art. 49, art. 134 alin.
(2) lit. a) si ale art. 135 alin. (1) din Constitutie. Se arata ca dispozitiile
legale criticate constituie "o forma mascata de confiscare" a unor
bunuri dobandite in mod ilicit, in baza unor relatii comerciale. Se mai arata
ca interventia statului in cazul unor raporturi juridice de natura comerciala
nu se justifica, deoarece statul nu a fost parte in contract. In opinia
autorului exceptiei aceste dispozitii legale aduc o restrangere exercitiului
unor drepturi si libertati fundamentale fara sa fie indeplinite conditiile
prevazute la art. 49 din Constitutie. De asemenea, autorul exceptiei considera
ca raspunderea contraventionala stabilita in temeiul art. IV din ordonanta
criticata este consecinta neexecutarii unei obligatii contractuale asumate
"fara interventia statului". Or, in aceste conditii executarea sau
neexecutarea unei clauze stipulate in contract nici nu poate fi sanctionata de
stat, care nu este parte in acel contract, ci numai de partile contractante
care au la indemana mijloacele procedurale de executare a contractului sau de
sanctionare a neexecutarii acestuia. Mai mult, organele de control aplica
sanctiunea indiferent de existenta sau inexistenta vreuneia dintre formele de
vinovatie. In opinia autorului exceptiei ordonanta aduce atingere si
prevederilor art. 135 alin. (1) din Constitutie, deoarece sumele obtinute sau
pe cale de a fi obtinute prin aceste operatiuni de import-export intra in
patrimoniul unei societati comerciale cu capital privat in a carei ordine
juridica nu se poate interveni fortat din afara de catre stat prin masuri
administrative. In acest mod proprietatea privata nu mai este ocrotita, iar
statul intervine abuziv in patrimoniul societatii comerciale, prin "confiscare".
Judecatoria Arad, exprimandu-si opinia asupra exceptiei de
neconstitutionalitate, apreciaza ca aceasta este neintemeiata, deoarece
prevederile legale criticate nu contravin normelor si principiilor
constitutionale invocate in sustinerea exceptiei. In opinia instantei, prin
prevederea potrivit careia, "in raporturile comerciale cu partenerii
externi pot aparea diverse cauze care duc la nerespectarea termenelor impuse
pentru repatrierea valutei, legiuitorul a reglementat acele situatii care duc la
inlaturarea raspunderii contraventionale". Astfel fiind, nu se poate
sustine ca legiuitorul a instituit o raspundere fara vinovatie. De altfel,
stabilirea vinovatiei implica judecarea in fond a cauzei, situatie in care
instanta, examinand starea de fapt, va putea aprecia asupra existentei sau
inexistentei vinovatiei agentului economic. In acelasi timp, considera
instanta, nu se poate sustine ca legea prevede o confiscare mascata atata timp
cat "nu se dispune confiscarea sumelor in valuta". De asemenea, nu
este incalcata nici proprietatea, ocrotita de stat potrivit art. 135 alin. (1)
din Constitutie.
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, apreciaza ca
dispozitiile art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 nu contravin
principiului constitutional al prezumtiei de nevinovatie. Nerepatrierea valutei
la expirarea termenelor prevazute de lege de un agent economic nu il prezuma ca
fiind vinovat. Referitor la vinovatie, aceasta difera de la caz la caz, in
functie de imprejurarile in care este savarsita fapta, iar stabilirea
existentei sau inexistentei acesteia presupune o judecare pe fond a cauzei. Se
arata, de asemenea, ca, de principiu, masura confiscarii este complementara,
dispunandu-se intotdeauna pe langa una dintre sanctiunile principale prevazute
in cazul savarsirii unei contraventii. Pe de alta parte, textul incriminat de
catre autorul exceptiei nu poate fi considerat ca ar incalca proprietatea.
"Protectia proprietatii private si, respectiv, a averii dobandite in mod
licit, care nu poate fi confiscata, nu justifica utilizarea bunurilor
proprietate privata, indiferent de natura lor, pentru incalcarea unui interes
national, asa cum este cel al asigurarii disponibilitatilor valutare necesare
in vederea asigurarii obligatiilor externe de plata ale economiei."
Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata. Articolul IV din Ordonanta Guvernului
nr. 18/1994 prevede unele masuri in vederea consolidarii regimului valutar si
intaririi disciplinei financiare privind disponibilitatile in conturile
valutare ale persoanelor juridice si fizice care produc si comercializeaza
marfuri, executa lucrari si presteaza servicii in strainatate. In acest cadru
este prevazuta atat obligatia de repatriere a valutei, cat si sanctionarea
nerespectarii acestei obligatii. Acest text de lege nu incalca dispozitiile
constitutionale cuprinse in art. 23 alin. (8), intrucat art. IV din Ordonanta
Guvernului nr. 18/1994 se refera la obligatia repatrierii valutei si la
sanctionarea celor care nu respecta aceasta obligatie legala fara a avea
incidenta asupra libertatii individuale. Totodata, se arata ca aprecierea
"nevinovatiei" agentilor economici care nu respecta obligatia de repatriere
a valutei nu este o problema de constitutionalitate, ci un element al starii de
fapt, a carei stabilire revine, ca atribut exclusiv, instantei de judecata. In
ceea ce priveste sustinerea in sensul incalcarii art. 49 din Constitutie,
aceasta este considerata nefondata, deoarece in cauza nu suntem "in
prezenta unor drepturi si libertati fundamentale carora li s-a restrans
exercitiul". In finalul punctului de vedere al Presedintelui Camerei
Deputatilor se considera ca raportarea exceptiei pe temeiul art. 16 alin. (1)
din Constitutie este, de asemenea, neintemeiata, "intrucat acest text se
refera la egalitatea in drepturi a cetatenilor, neavand legatura cu tratamentul
agentilor economici".
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al presedintelui Camerei
Deputatilor si cel al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata cu modificari prin Legea nr.
12/1995, dispozitii modificate ulterior prin Legea nr. 105/1997, prin abrogarea
pct. 10 alin. 1 al art. IV. Acest text are urmatorul continut: "In vederea
consolidarii regimului valutar in vigoare si intaririi disciplinei financiare
privind disponibilitatile in conturile valutare, se stabilesc urmatoarele:
1. Persoanele juridice si fizice autorizate in conditiile legii, care
produc si comercializeaza marfuri, executa lucrari si presteaza servicii pe
teritoriul Romaniei, vor livra marfurile, vor executa lucrarile si vor presta
serviciile numai cu plata in lei, cu exceptia celor altfel reglementate in mod
expres prin acte normative si numai pe baza autorizarii exprese a Bancii
Nationale a Romaniei.
2. Persoanele juridice si fizice prevazute la art. 1 sunt obligate sa
incaseze sumele in valuta aferente exporturilor de marfuri, executarilor de
lucrari si prestarilor de servicii in strainatate, precum si din orice alte
operatiuni si tranzactii externe, prin conturile deschise in Romania la banci
autorizate.
3. In cazul operatiunilor de incasare la vedere, repatrierea valutei
rezultate in urma producerii actului de comert international se va face in
maximum 5 zile de la data incasarii, dar nu mai tarziu de 90 de zile
calendaristice, calculate de la data atestarii documentare a trecerii marfii
prin frontiera romana sau, dupa caz, a executarii lucrarilor si prestarii
serviciilor in strainatate, in functie de zona geografica a partenerului
extern.
Pentru operatiunile cu incasare la termen intre 90 si 360 de zile, cat si
pentru cele pe credit de peste 1 an, pentru care Ministerul Comertului a
eliberat licente in limita unui plafon stabilit anual de Banca Nationala a
Romaniei, termenul de repatriere este de maximum 15 zile calendaristice
calculate de la data scadentei platii, stabilite conform clauzelor
contractuale.
In cazul platilor in avans pentru importuri, pentru care nu s-a livrat
marfa, nu s-a executat lucrarea sau nu s-a prestat serviciul, sau pentru care
nu s-a restituit avansul platit, se aplica aceeasi perioada de 15 zile
calendaristice calculate de la data ultimului termen de livrare contractual.
Ministerul Comertului, in raport cu obiectivele politicii comerciale, va
propune Guvernului, in vederea aprobarii, lista grupelor de produse care pot fi
exportate cu plata pana la 90 de zile calendaristice de la data livrarii,
precum si lista grupelor de produse cu plata peste 1 an de la data livrarii,
produsele necuprinse in cele doua categorii de grupe de produse putand fi
exportate cu plata la termene intre 90 si 360 de zile calendaristice.
4. Detinerea de disponibilitati valutare in conturi bancare in strainatate
de catre persoanele juridice si fizice prevazute la pct. 1 poate fi facuta
numai pe baza si in conditiile autorizarii prealabile a Bancii Nationale a
Romaniei.
5. Operatiunile de transferuri externe privind investitiile directe in
strainatate, investitiile de portofoliu si alte transferuri de sume in valuta,
efectuate potrivit normelor legale, se pot face numai cu avizul prealabil al Ministerului
Finantelor si cu autorizarea Bancii Nationale a Romaniei.
Pentru operatiunile prevazute la alineatul precedent se va asigura
repatrierea sumelor in valuta rezultate din aceste operatiuni, dupa cum
urmeaza:
- in termen de 30 de zile calendaristice de la data stabilirii si
disponibilizarii in valuta convertibila a sumelor reprezentand dividende din
activitatea de investitii in strainatate, precum si a cotelor-parti provenind
din lichidarea acestor investitii, tinand seama de reglementarile legale si de
datele calendaristice de inceput si de sfarsit ale anului financiar in tarile
in care s-au efectuat aceste investitii;
- in termen de 15 zile calendaristice calculate de la scadenta platii
stabilite conform clauzelor contractuale pentru celelalte operatiuni prevazute
la alin. 1.
6. Pentru operatiunile legate de export-import fara incasare efectiva in
valuta, destinate completarii fondului de marfa pe piata interna, autorizate de
organele abilitate in acest scop prin hotarare a Guvernului, persoanele
juridice si fizice prevazute la pct. 1 sunt obligate, in situatia efectuarii in
prealabil a exportului, sa realizeze importurile corespunzatoare in termen de
maximum 90 de zile calendaristice de la data efectuarii exporturilor. In caz
contrar, acestea sunt obligate la repatrierea in valuta a contravalorii
exporturilor intr-un termen suplimentar de maximum 15 zile calendaristice.
7. In cazul constatarii nerespectarii termenelor mentionate la pct. 3, 5 si
6, precum si a celor mentionate in autorizatia Bancii Nationale a Romaniei
eliberata conform pct. 4, privind repatrierea incasarilor in valuta, se vor
aplica urmatoarele amenzi contraventionale reprezentand:
- 10%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru intarzieri de
pana la 30 de zile calendaristice;
- 15%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru intarzieri
intre 30 si 60 de zile calendaristice;
- 20%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru fiecare luna
calendaristica care depaseste primele 60 de zile de intarziere.
In toate situatiile se mentine obligatia repatrierii sumelor in valuta in
termen de 30 de zile calendaristice de la data constatarii contraventiei.
In cazul depasirii termenului de la alineatul precedent, penalitatile
stabilite la art. 7 din Legea nr. 76/1992, astfel cum a fost modificat prin
prezenta ordonanta, se majoreaza cu 50% .
8. Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunilor prevazute la pct. 7
si 8 revin organelor Ministerului Finantelor si Bancii Nationale a Romaniei,
imputernicite in acest scop.
9. Pentru calcularea amenzilor contraventionale prevazute la pct. 7 se
utilizeaza cursul de schimb valutar in vigoare la data constatarii
contraventiei."
Autorul exceptiei considera ca textul legal mentionat este neconstitutional
in raport cu prevederile cuprinse in art. 41 alin. (7), art. 49, art. 134 alin.
(1) si alin. (2) lit. a) si b), precum si in art. 135 alin. (6) din
Constitutie, deoarece prin instituirea obligatiei agentilor economici de a incasa
sumele in valuta doar prin conturi deschise in Romania si la banci autorizate
de Banca Nationala a Romaniei se realizeaza o restrangere a exercitiului unor
drepturi si al unor libertati fundamentale, intrucat libertatea comertului
inseamna si posibilitatea pentru agentii economici de a-si stabili impreuna cu
partenerii contractului locul unde urmeaza sa se faca plata si modalitatile de
plata.
Prevederile constitutionale invocate au urmatoarea redactare:
Art. 16 alin. (1)
"Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara
privilegii si fara discriminari";
Art. 23 alin. (8)
"Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare,
persoana este considerata nevinovata";
Art. 41 alin. (7)
"Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al
dobandirii se prezuma";
Art. 49
"(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans
numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei
nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a
libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea
consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.";
Art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si b)
"(1) Economia Romaniei este economie de piata.
(2) Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;
b) protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si
valutara";
Art. 135 alin. (1)
"Statul ocroteste proprietatea."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:
Dispozitiile art. IV pct. 3 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995, au mai facut obiectul
controlului de constitutionalitate, Curtea Constitutionala statuand prin mai
multe decizii ca aceste texte legale nu contravin Constitutiei.
Astfel, cu privire la sustinerea potrivit careia dispozitiile criticate
incalca art. 134 alin. (2) lit. a) si b) din Constitutie, prin Decizia nr. 123
din 28 septembrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 532 din 1 noiembrie 1999, respingand exceptia, Curtea Constitutionala a
retinut in esenta ca inviolabilitatea, in conditiile legii, a proprietatii
private nu poate fi opusa cerintelor apararii intereselor nationale in
activitatea financiara si valutara, in stadiul actual de dezvoltare a economiei
de piata. Nici economia de piata si nici libertatea comertului nu justifica
incalcarea obligatiei de repatriere a valutei si a termenului legal maxim de
repatriere, deoarece de constituirea fondurilor valutare depinde functionarea
insasi a sistemului economic, astfel incat autonomia juridica a agentilor
economici in activitatea de comert exterior nu se poate realiza decat cu
respectarea acestor obligatii.
Prin aceeasi decizie s-a mai retinut ca Legea nr. 76/1992 privind masuri
pentru rambursarea creditelor rezultate din actiunea de compensare, regimul
platilor agentilor economici, prevenirea incapacitatii de plata si a blocajului
financiar, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 178 din 28
iulie 1992, la care face referire alineatul ultim al pct. 7 al art. IV din
Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, a fost abrogata in intregime prin art. 11
lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 10/1997 cu privire la
diminuarea blocajului financiar si a pierderilor din economie, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 22 aprilie 1997, aprobata
si modificata prin Legea nr. 151/1997, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 172 din 28 iulie 1997. Dispozitiile acestui act
normativ referitoare la sanctiuni nu au mai fost preluate in noul act normativ.
Drept urmare, in cazul depasirii termenului prevazut la art. IV pct. 7 alin. 3
din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 nu se vor mai putea aplica sanctiunile
reglementate de Legea nr. 76/1992 cu o majorare de 50%, aceasta fiind abrogata.
De asemenea, in legatura cu invocarea incalcarii art. 41 alin. (7) din
Constitutie, Curtea a retinut prin mai multe decizii (de exemplu, prin Decizia
nr. 104 din 6 iunie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 383 din 16 august 2000) ca dispozitiile criticate nu instituie "o
confiscare mascata", ci acestea constituie in realitate masuri de
consolidare a regimului valutar, de intarire a disciplinei financiare a
agentilor economici care desfasoara activitati de import-export, cu obligatia
pentru acestia de a repatria valuta, precum si sanctionarea nerespectarii
acestei obligatii. Curtea a mai constatat ca limitele dreptului de proprietate
au fost stabilite prin lege (si anume, Legea nr. 12/1995, prin care a fost
aprobata cu modificari Ordonanta Guvernului nr. 18/1994), iar amenzile
contraventionale prevazute la pct. 7 al art. IV din ordonanta criticata sunt,
de asemenea, stabilite prin lege, astfel incat nu se poate retine incalcarea
art. 41 din Constitutie.
In ceea ce priveste sustinerea referitoare la contrarietatea dintre textele
legale criticate si art. 135 alin. (1) din Constitutie, prin Decizia nr. 90 din
9 mai 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 383 din
16 august 2000, Curtea Constitutionala a statuat ca obligatia de repatriere a valutei
nu este contrara acestor prevederi din Constitutie. Aceasta deoarece garantarea
constitutionala a proprietatii, precum si caracterul inviolabil al proprietatii
private nu justifica, intr-o interpretare sistematica a normelor
constitutionale, utilizarea bunurilor proprietate privata, indiferent de natura
lor, prin incalcarea reglementarilor legale privind protectia unui interes
national, cum este cel al asigurarii disponibilitatilor valutare necesare in
vederea achitarii obligatiilor externe de plata ale economiei.
Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa justifice modificarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate anterior prin deciziile
mentionate isi mentin valabilitatea si in cauza de fata.
In legatura cu sustinerea potrivit careia dispozitiile criticate incalca
prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea Constitutionala constata
ca aceasta este neintemeiata.
Dispozitiile constitutionale care stabilesc egalitatea cetatenilor in fata
legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari, nu sunt
incidente in cauza, deoarece prevederile art. 16 alin. (1) sunt aplicabile
cetatenilor, iar nu societatilor comerciale, cum este cazul in speta.
In ceea ce priveste lipsa culpei societatii comerciale exportatoare in
repatrierea valutei in termenul prevazut de lege, invocata de autorul
exceptiei, aceasta nu este o problema de contencios constitutional, ci una care
priveste aplicarea legii, de competenta exclusiva a instantei de judecata.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din
Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei
financiare a agentilor economici, aprobata cu modificari prin Legea nr. 12/1995
si modificata prin Legea nr. 105/1997, exceptie ridicata de Angela Vali
Rosenberg in Dosarul nr. 8.656/2000 al Judecatoriei Arad.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 19 iunie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihai Paul Cotta