DECIZIE Nr. 192 din 13 mai 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si
stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 241/2001
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 539 din 28 iulie 2003
Costica Bulai - presedinte
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind
protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de
locuinte, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 241/2001,
exceptie ridicata de Elisabeta Mihai in Dosarul nr. 14.422/2001 al Judecatoriei
Sectorului 1 Bucuresti.
La apelul nominal este prezenta Dana Valeria Berinde, lipsind celelalte
parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Partea prezenta solicita respingerea exceptiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca neintemeiata, invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 12 noiembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr.
14.422/2001, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala
cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Legea nr.
241/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999
privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu
destinatia de locuinte, exceptie ridicata de Elisabeta Mihai.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 contravin
prevederilor constitutionale ale art. 16 si ale art. 20 coroborat cu art. 25
din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si cu art. 9, 10, 11 si 12 din
Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale,
precum si prevederilor art. 22, 43 si ale art. 134 alin. (2) lit. f) din
Constitutie. In opinia autorului exceptiei, "in conceptul constitutional
de calitate a vietii intra si conditiile de locuinta, aceasta situatie nefiind
avuta in vedere de catre dispozitiile legale criticate", astfel ca se
creeaza o discriminare intre fostii proprietari si chiriasi.
Instanta de judecata apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu
dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a
solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca dispozitiile legale
criticate nu contravin prevederilor constitutionale si nici dispozitiilor din
actele internationale. Se invoca in acest sens jurisprudenta Curtii
Constitutionale, care a statuat ca dispozitiile art. 13 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 40/1999 sunt constitutionale.
Avocatul Poporului, in punctul sau de vedere, face de asemenea referire la
jurisprudenta Curtii Constitutionale, apreciind ca dispozitiile legale
criticate sunt constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144
lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3,
12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Examinand incheierea de sesizare, precum si notele scrise depuse de autorul
exceptiei in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 13 din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei
pentru spatiile cu destinatia de locuinte, astfel cum a fost modificat potrivit
pct. 6 din Legea de aprobare a acestei ordonante nr. 241/2001, dispozitii al
caror continut este urmatorul: "Prelungirea contractelor de inchiriere nu
se aplica:
a) in cazul contractelor de inchiriere incheiate de chiriasi cu proprietari
persoane fizice, altele decat cele prevazute la art. 2 - 7;
b) in cazul contractelor de inchiriere pentru spatiile cu destinatia de
locuinte proprietate particulara, prevazute la art. 1 - 7, ai caror titulari de
contract sau membri de familie mentionati in contract sunt proprietari ai unei
locuinte corespunzatoare ori au instrainat o locuinta corespunzatoare, dupa
data de 1 ianuarie 1990, in aceeasi localitate. Fac exceptie contractele de
inchiriere ai caror titulari sau membri de familie mentionati in contract au
redobandit, ca fosti proprietari sau mostenitori ai acestora, locuinte care
sunt efectiv ocupate de chiriasi persoane fizice, de una dintre persoanele
juridice prevazute la art. 1 sau de o institutie publica;
c) chiriasului care refuza sa preia in folosinta o alta locuinta pusa la
dispozitie, in conditiile prezentei ordonante de urgenta, de fostul proprietar
sau de mostenitorii acestuia ori de autoritatile publice locale;
d) in cazul litigiilor determinate de refuzul chiriasilor carora li s-a
notificat sa incheie un nou contract de inchiriere cu proprietarul, potrivit
Legii nr. 17/1994, Legii nr. 112/1995 sau Legii nr. 114/1996, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare;
e) in cazul litigiilor dintre proprietar si chirias avand ca obiect
schimbul de locuinte;
f) in cazul chiriasilor care au subinchiriat locuinta fara consimtamantul
scris al proprietarului;
g) in cazul chiriasilor care au schimbat total sau partial destinatia ori
structura interioara a locuintei fara consimtamantul scris al proprietarului si
fara aprobarile legale;
h) chiriasului care a pricinuit insemnate stricaciuni locuintei, cladirii
in care este situata aceasta, instalatiilor sau bunurilor aferente acestora ori
care a instrainat fara drept parti din acestea;
i) chiriasului care are un comportament ce face imposibila convietuirea sau
impiedica folosirea normala a locuintei;
j) chiriasilor rezidenti in strainatate care, fara a fi detasati, nu au mai
folosit locuinta mai mult de un an fara intrerupere."
Analizand criticile de neconstitutionalitate, Curtea constata ca acestea
sunt neintemeiate, pentru cele ce urmeaza.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 are ca scop protectia
chiriasilor, asigurarea stabilitatii in viitor a drepturilor lor locative, prin
acordarea dreptului chiriasului la reinnoirea contractului de inchiriere si
crearea unor garantii impotriva unei evacuari abuzive, precum si a unui drept
de preemtiune in cazul in care proprietarul intentioneaza sa vanda locuinta.
Masurile de protectie a chiriasilor, instituite prin Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 40/1999, isi au temeiul constitutional in prevederile art. 43
alin. (1) si in cele ale art. 134 alin. (2) lit. f) din Constitutie, potrivit
carora:
- Art. 43 alin. (1): "Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare
economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de
trai decent.";
- Art. 134 alin. (2) lit. f): "Statul trebuie sa asigure: [...]
f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii."
Continutul notiunii "nivel de trai decent" nu este definit de
Constitutie, dar el trebuie examinat in raport cu situatiile avute in vedere de
legiuitor, precum si in functie de reglementarile internationale privind
drepturile omului, obligatorii, in temeiul art. 11 si 20 din Constitutie.
In acest sens, potrivit art. 25 din Declaratia Universala a Drepturilor
Omului, dreptul la un nivel de trai corespunzator cuprinde, printre altele, si
dreptul la locuinta. In acelasi sens, art. 11 din Pactul international cu
privire la drepturile economice, sociale si culturale, prevazand obligatia
statelor de a recunoaste dreptul oricarei persoane la un nivel de trai
suficient pentru ea insasi si familia sa, se refera, in mod expres, si la
locuinta.
Legea interna, dezvoltand aceste principii, trebuie sa aduca solutii
concrete in diferite domenii supuse reglementarii. Rezulta deci ca legiuitorul,
dand curs acestor dispozitii, este indreptatit, stabilind continutul si
limitele dreptului de proprietate, sa tina seama nu numai de interesele
proprietarilor, ci si de cele ale chiriasilor, carora statul trebuie sa le
asigure dreptul la o locuinta, realizand un echilibru intre cele doua
comandamente constitutionale.
Examinand sustinerile autorilor exceptiei cu privire la incalcarea
dispozitiilor art. 16 din Constitutie, Curtea constata ca acestea, de asemenea,
nu pot fi primite. Textele de lege criticate nu instituie privilegii sau
discriminari intre cetateni si nu incalca principiul constitutional al
egalitatii in drepturi a cetatenilor, consacrat prin art. 16 din Constitutie,
tratamentul egal impunandu-se doar pentru cetatenii aflati in situatii
identice. Curtea Constitutionala a retinut in mod constant in jurisprudenta sa
ca principiul egalitatii nu inseamna uniformitate, asa incat, daca la situatii
egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite tratamentul
juridic nu poate fi decat diferit. De aceea nu sunt excluse, ci, dimpotriva,
sunt admise solutii legislative diferite pentru situatii diferite. Dispozitiile
legale criticate ocrotesc in mod egal pe proprietar si pe chirias, stabilind,
pe de o parte, in ce masura proprietarul poate refuza, in mod justificat,
prelungirea contractului, iar pe de alta parte, dand chiriasului posibilitatea
sa isi apere dreptul locativ in conditiile in care nu i se poate reprosa vreo
conduita culpabila.
De altfel, Curtea Constitutionala a mai fost sesizata cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 40/1999. Astfel, prin deciziile: nr. 213 din 11 iulie 2002,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 721 din 3 octombrie
2002; nr. 89 din 27 martie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 296 din 6 iunie 2001; nr. 166 din 26 septembrie 2000, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 7 noiembrie 2000, si nr.
168 din 26 septembrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 545 din 3 noiembrie 2000, Curtea Constitutionala a statuat ca aceste
dispozitii sunt constitutionale.
Solutiile din aceste decizii sunt valabile si in cauza prezenta,
neintervenind elemente noi de natura sa determine o reconsiderare a
jurisprudentei Curtii Constitutionale.
Si, in fine, in legatura cu sustinerea potrivit careia dispozitiile legale
criticate ar contraveni prevederilor art. 22 din Constitutie, referitor la
dreptul la viata si la integritate fizica si psihica, Curtea constata ca acest
text nu are incidenta in cauza.
Fata de cele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 150 alin. (1)
din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din
Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si
stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 241/2001, exceptie ridicata de
Elisabeta Mihai in Dosarul nr. 14.422/2001 al Judecatoriei Sectorului 1
Bucuresti.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 13 mai 2003.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat asistent,
Maria Bratu