DECIZIE   Nr. 189 din 31 martie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor titlului VII - Accize din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal si ale art. 190 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 531 din 22 iunie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Aurelia Popa          - procuror
    Benke Karoly          - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor titlului VII si ale art. 246 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicata de Florin Brincus in Dosarul nr. 8.039/CV/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a pentru conflicte de munca si litigii de munca.
    La apelul nominal se prezinta autorul exceptiei, personal si asistat de avocat, lipsa fiind cealalta parte, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul autorului exceptiei arata ca, prin exceptia de neconstitutionalitate ridicata, critica modalitatea de adoptare a Codului fiscal, ca lege ordinara, si nu ca lege organica. Se mai apreciaza ca instanta de judecata a schimbat continutul exceptiei ridicate datorita unei gresite aplicari a dispozitiilor Legii nr. 47/1992, astfel incat exceptia, care initial privea Codul fiscal in ansamblul sau, deci cuprindea o critica de neconstitutionalitate extrinseca, a fost redusa numai la dispozitiile titlului VII si ale art. 245 din Codul fiscal. Prin urmare, se solicita judecarea exceptiei de catre Curtea Constitutionala astfel cum a fost ridicata in fata instantei de judecata. Avand in vedere aceste argumente, se apreciaza ca dispozitiile art. 245 din Codul fiscal cuprind norme penale, iar adoptarea Codului fiscal ca lege ordinara este neconstitutionala, intrucat art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie prevede ca astfel de reglementari sunt exclusiv rezervate domeniului legii organice.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, intrucat dispozitiile cu care a fost sesizata Curtea nu reglementeaza infractiuni si, in consecinta, textul art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitutie nu are incidenta in cauza.
    De asemenea, se apreciaza ca modul in care instanta de judecata a sesizat Curtea Constitutionala este corect, fiind in conformitate cu dispozitiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, intrucat numai dispozitiile legale cu care a fost sesizata Curtea au legatura cu solutionarea cauzei. Se mai sustine ca dispozitiile art. 245 din Codul fiscal, direct vizate in critica de neconstitutionalitate, reglementeaza infractiuni si nu au legatura cu cauza, obiectul acesteia fiind solutionarea recursului impotriva unei sentinte prin care s-a respins plangerea formulata impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a unei contraventii.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 26 august 2004, pronuntata in Dosarul nr. 8.039/CV/2003, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a pentru conflicte de munca si litigii de munca a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor titlului VII si ale art. 246 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicata de Florin Brincus intr-o cauza avand ca obiect solutionarea recursului impotriva unei sentinte prin care s-a respins plangerea formulata impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a unei contraventii.
    Prin aceeasi incheiere, instanta, conform dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, a respins ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate privind celelalte articole ale Legii nr. 571/2003, constatand ca acestea nu au legatura cu cauza.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca dispozitiile Legii nr. 571/2003 contravin prevederilor constitutionale ale art. 73 alin. (3) lit. h) si ale art. 76 alin. (1). In acest sens, se arata ca "Legea nr. 571/2003, la art. 245, stabileste infractiuni in legatura cu regimul produselor supuse accizelor armonizate" si, "ori de cate ori o lege contine o norma penala, ea trebuie adoptata ca lege organica, in conditiile prevazute de art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, si nu ca lege ordinara". Astfel, se considera ca, "adoptandu-se de catre cele doua Camere Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal ca lege ordinara, au fost incalcate prevederile art. 76 alin. (1) din Constitutie, intreaga lege fiind neconstitutionala".
    Totodata, in subsidiar, se mai sustine: "Constitutia prevede majoritatea necesara pentru adoptarea diferitelor legi, in functie de continutul acestora, legi ordinare, respectiv legi organice, iar depasirea majoritatii necesare prevazute pentru adoptarea unei legi ordinare, pana la nivelul cerut pentru adoptarea unei legi organice, nu este de natura ca, dupa numarul de voturi intrunit, sa conduca la schimbarea naturii legii respective din lege ordinara in lege organica".
    Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a pentru conflicte de munca si litigii de munca, formulandu-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, considera ca aceasta este neintemeiata. In acest sens, instanta apreciaza ca atat prevederile art. 246, cat si cele ale titlului VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt constitutionale, "necontinand dispozitii de natura penala care sa impuna votarea lor in conditiile unei legi organice".
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. In punctul de vedere prezentat, Guvernul arata ca sustinerea conform careia au fost incalcate dispozitiile art. 76 alin. (1) din Constitutie este neintemeiata, "avand in vedere ca atat prevederile art. 246, cat si ale titlului VII - Accize in integralitatea sa nu constituie reglementari de natura legii organice, astfel incat nu necesitau adoptarea de catre Parlament potrivit procedurii legislative specifice legilor organice".
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 246 din Legea nr. 571/2003 este inadmisibila, avand in vedere ca acestea au fost abrogate prin art. 208 lit. j) din Codul de procedura fiscala.
    Cu privire la critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor intregului titlu VII din aceeasi lege, se apreciaza ca "numai Curtea Constitutionala poate stabili daca procedura prin care s-a adoptat si promulgat legea privind Codul fiscal este conforma cu dispozitiile constitutionale invocate".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, cu care instanta de judecata a sesizat Curtea Constitutionala, il constituie dispozitiile titlului VII - Accize si ale art. 246 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003.
    Curtea retine ca, in conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, instanta, in mod corect, a respins ca inadmisibila critica de neconstitutionalitate pentru celelalte articole ale Legii nr. 571/2003, apreciind ca acestea nu au legatura cu cauza dedusa judecatii.
    Ulterior datei incheierii de sesizare a Curtii, titlul VII - Accize din Codul fiscal a fost modificat si completat, in mod succesiv, prin Ordonanta Guvernului nr. 83/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 793 din 27 august 2004, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 494/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004, si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 123/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, toate aceste acte normative intrand in vigoare la data de 1 ianuarie 2005. Curtea observa ca solutia legislativa initiala a fost, in esenta, mentinuta si dupa aceste modificari si completari aduse Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
    In ceea ce priveste dispozitiile art. 246 din Legea nr. 571/2003, acestea au fost abrogate prin dispozitiile art. 208 lit. j) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 560 din 24 iunie 2004, in temeiul art. II din Legea nr. 174/2004 de aprobare a acesteia, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 465 din 25 mai 2004. Curtea retine ca solutia legislativa reglementata initial de art. 246 din Legea nr. 571/2003 a fost preluata, in esenta, prin dispozitiile art. 190 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003.
    Asadar, prin prezenta decizie, Curtea se va pronunta asupra constitutionalitatii dispozitiilor titlului VII - Accize din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal si ale art. 190 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.
    Dispozitiile titlului VII - Accize din Codul fiscal, criticate ca fiind neconstitutionale, reglementeaza regimul si sfera de aplicare a accizelor, iar art. 190 din Codul de procedura fiscala reglementeaza contraventiile si sanctiunile la regimul produselor accizabile.
    Textele constitutionale invocate in sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 73 alin. (3) lit. h) si ale art. 76 alin. (1), acestea avand urmatorul cuprins:
    - Art. 73 alin. (3) lit. h): "Prin lege organica se reglementeaza: [...] h) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora.";
    - Art. 76 alin. (1): "Legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele:
    In esenta, autorul exceptiei de neconstitutionalitate apreciaza ca Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, fiind adoptata ca lege ordinara, incalca prevederile constitutionale ale art. 73 alin. (3) lit. h), precum si pe cele ale art. 76 alin. (1), intrucat art. 245 al legii reglementeaza infractiuni, vizand, deci, un domeniu apartinand legii organice.
    Curtea retine ca autorul exceptiei nu a atacat la instanta imediat superioara incheierea de respingere ca inadmisibila a exceptiei cu privire la celelalte dispozitii ale legii.
    Retinand ca sesizarea Curtii a fost facuta prin incheierea instantei de judecata numai in ceea ce priveste dispozitiile art. 246 din Codul fiscal care prevedea contraventii, precum si cu privire la dispozitiile titlului VII din Codul fiscal intitulat Accize, cuprinzand art. 162 - art. 221, Curtea constata ca, referitor la aceste texte, autorul exceptiei nu isi motiveaza critica de neconstitutionalitate, desi dispozitiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 prevad ca sesizarile adresate Curtii Constitutionale trebuie motivate.
    In mod constant, jurisprudenta Curtii a stabilit ca sesizarile de neconstitutionalitate adresate Curtii, inclusiv exceptiile, fara a fi motivate, trebuie respinse ca inadmisibile, Curtea neputandu-se substitui subiectelor indreptatite sa o sesizeze, intrucat ar exercita un control din oficiu, ceea ce este contrar sistemului nostru constitutional.
    De asemenea, Curtea constata ca nu se poate retine ca referirea pe care autorul exceptiei o face cu privire la incalcarea dispozitiilor art. 73 alin. (3) lit. h) si ale art. 76 alin. (1) din Constitutie ar constitui temeiuri pentru constatarea neconstitutionalitatii art. 246 si ale titlului VII - Accize din Codul fiscal, intrucat, asa cum corect a retinut instanta de judecata, aceste texte legale nu au legatura cu problema reglementarii infractiunii prevazute initial la art. 245 din Codul fiscal, in cauza autorul exceptiei de neconstitutionalitate nefiind trimis in judecata pentru savarsirea unei infractiuni, ci sanctionat contraventional.
    De altfel, Curtea observa ca, prin Legea nr. 494/2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 83/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, adoptata de Parlament cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004, s-a prevazut abrogarea textului art. 245 al Codului fiscal. De asemenea, prin aceeasi lege, a fost introdus in Codul fiscal titlul IX^1 cu denumirea "Infractiuni".

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor titlului VII - Accize din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal si ale art. 190 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Florin Brincus in Dosarul nr. 8.039/CV/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a pentru conflicte de munca si litigii de munca.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 31 martie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Benke Karoly