DECIZIE Nr. 187 din 19 iunie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin.
(2) si ale art. 25 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind
protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de
locuinte
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 591 din 20 septembrie 2001
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Claudia Miu - magistrat-asistent sef
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 11 alin. (2) si ale art. 25 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei
pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicata de Constantin
Oprean in Dosarul nr. 9.436/2000 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca fiind
nefondata, invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale
referitoare la prevederile legale criticate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 5 septembrie 2000, pronuntata in Dosarul nr.
9.436/2000, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala
cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (2) si ale
art. 25 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia
chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte,
exceptie ridicata de Constantin Oprean.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca art. 11 alin.
(2) si art. 25 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind
protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de
locuinte contravin prevederilor art. 72 alin. (3) lit. k) si l), precum si ale
art. 114 din Constitutie, "deoarece institutia ordonantei presedintiale
este reglementata prin lege organica, respectiv prin dispozitiile art. 581 din
Codul de procedura civila, cu respectarea conditiilor exprese prevazute de
acest text".
Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, exprimandu-si opinia, considera ca
dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale,
"deoarece ordonantele de urgenta, asa cum este si Ordonanta nr. 40/1999,
pot fi emise atat in domeniul legilor ordinare, cat si in domeniul legilor
organice, singura conditie fiind existenta unor situatii exceptionale". De
asemenea, considera ca nu sunt incalcate dispozitiile constitutionale privind
suprimarea unei cai de atac, "deoarece potrivit art. 125 si 128 din
Constitutie, stabilirea competentei instantelor judecatoresti, a procedurii de
judecata si a conditiilor de exercitare a cailor de atac impotriva hotararilor
judecatoresti, intra in competenta exclusiva a legiuitorului, care poate
institui o procedura speciala pentru solutionarea cu celeritate a litigiilor privind
dreptul de folosinta a imobilelor".
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata. In sustinerea acestui punct de vedere
se invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale, ca, de exemplu, deciziile nr.
99/2000, nr. 111/2000, nr. 113/2000 si nr. 136/2000.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 11 alin. (2)
si art. 25 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia
chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie
1999, dispozitii al caror continut este urmatorul:
Art. 11 alin. (2)
"Lipsa unui raspuns scris sau refuzul nejustificat al chiriasului sau
al fostului chirias de a incheia un nou contract de inchiriere in termen de 60
de zile de la primirea notificarii il indreptateste pe proprietar sa ceara in
justitie evacuarea neconditionata a locatarilor, cu plata daunelor-interese, pe
calea ordonantei presedintiale.";
Art. 25
"Litigiile dintre proprietari si chiriasi, legate de schimbul
obligatoriu de locuinta, sunt de competenta judecatoriei in raza careia se afla
imobilul. Hotararea pronuntata de judecatorie poate fi atacata cu recurs.
Hotararea instantei de recurs este definitiva si irevocabila."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca dispozitiile legale
criticate contravin prevederilor art. 72 alin. (3) lit. k) si l) si ale art.
114 din Constitutie, care au urmatorul cuprins:
Art. 72 alin. (3) lit. k) si l)
"Prin lege organica se reglementeaza: [...]
k) regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;
l) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele si protectia
sociala;";
Art. 114
"(1) Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a
Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor
organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, in mod obligatoriu, domeniul si data
pana la care se pot emite ordonante.
(3) Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii
Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la implinirea termenului
de abilitare. Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei.
(4) In cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta.
Acestea intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament.
Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu.
(5) Aprobarea sau respingerea ordonantelor se face printr-o lege in care
vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au incetat potrivit alineatului
(3)."
Cu privire la argumentele aduse de autorul exceptiei Curtea constata ca
interdictia reglementarii de catre Guvern in domeniul legilor organice priveste
numai ordonantele Guvernului emise in baza unei legi speciale de abilitare, aceasta
interdictie decurgand nemijlocit din textul constitutional. O asemenea limitare
nu este prevazuta insa de alin. (4) al art. 114 din Constitutie, referitor la
ordonantele de urgenta, deoarece cazul exceptional ce impune adoptarea unor
masuri urgente pentru salvgardarea unui interes public ar putea reclama
instituirea unei reglementari de domeniul legii organice, care, daca ar fi
interzisa, interesul public avut in vedere ar fi sacrificat, ceea ce este
contrar finalitatii constitutionale a institutiei delegarii legislative. In
acest sens Curtea Constitutionala s-a pronuntat, de exemplu, prin Decizia nr.
34 din 17 februarie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 88 din 25 februarie 1998.
De asemenea, prin Decizia nr. 718 din 29 decembrie 1997, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 396 din 31 decembrie 1997, Curtea
Constitutionala a statuat ca, "din cuprinsul prevederilor art. 72 alin.
(3) din Constitutie si al celorlalte dispozitii constitutionale nu rezulta ca
reglementarile relative la procedura civila, in ansamblul lor, fac parte din
domeniul legilor organice; fara indoiala, in continutul unor asemenea
reglementari pot exista si norme de domeniul legii organice care atrag, deci,
adoptarea lor cu majoritatea prevazuta de Constitutie pentru astfel de legi.
Aceasta nu inseamna transformarea tuturor dispozitiilor Codului de procedura
civila in prevederi de natura legii organice, deoarece astfel s-ar ajunge,
practic, la completarea Constitutiei, care reglementeaza expres si limitativ
domeniile rezervate acestei categorii de legi, intre care nu figureaza
dispozitii legale privind procedura civila".
In practica sa jurisdictionala Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat in
acest sens asupra dispozitiilor art. 11 alin. (2) si ale art. 25 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea
chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, ca, de exemplu, prin
deciziile nr. 26 din 30 ianuarie 2001 si nr. 25 din 23 ianuarie 2001, publicate
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 78 din 15 februarie 2001, si,
respectiv, nr. 171 din 4 aprilie 2001.
Intrucat nu au intervenit elemente noi, care sa determine schimbarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutiile acelor
decizii subzista si in speta de fata, astfel ca exceptia de
neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art.
23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 alin. (2)
si ale art. 25 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind
protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de
locuinte, exceptie ridicata de Constantin Oprean in Dosarul nr. 9.436/2000 al
Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 19 iunie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent sef,
Claudia Miu