DECIZIE Nr.
185 din 2 martie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 665, 666 si 676 din Codul civil
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 293 din 31 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Antonia Constantin - procuror
Măria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 665, 666 şi 676 din Codul civil,
excepţie ridicată de Marioara Ogîrcin în Dosarul nr. 9.558/C/2005 al Curţii de
Apel Timişoara - Secţia civilă.
La apelul nominal este prezent autorul excepţiei, prin
avocat Teofil Haica, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare
a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul autorului excepţiei susţine că
neconstituţionalitatea textelor de lege criticate este strâns legată de Legea
fiscală din anul 1921, a cărei neconstituţionalitate, de asemenea, o invocă în faţa instanţei
constituţionale. In acest sens, arată că limitarea reprezentării succesorale
numai la ordinul descendenţilor contravine dispoziţiilor art. 46 din
Constituţie, deoarece această instituţie juridică este un beneficiu al legii
care are drept scop tocmai înlăturarea consecinţelor injuste ale principiului proximităţii gradelor de rudenie şi ale
principiului egalităţii în grad de rudenie. Se ajunge astfel la situaţia că,
datorită principiului proximităţii gradului de rudenie în cadrul clasei a patra
de moştenitori, un colateral ordinar de gradul trei, unchi pe linie paternă, să
excludă de la moştenire gradul patru de rudenie, verişoara primară pe linie
maternă. Dacă reprezentarea
ar fi fost admisă şi pe tulpini în cadrul clasei a patra de moştenitori, s-ar
fi putut ajunge la o situaţie echitabilă ca cei doi unchi, cel pe linie paternă
şi cel pe linie maternă, să moştenească în mod egal defuncta rămasă fără erezi.
In consecinţă, solicită admiterea excepţiei, avându-se în vedere interesele
moştenitorilor de gradul patru din clasa a patra de moştenitori, precum şi
interesele statului de a ocroti transmiterea succesorală. Depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca inadmisibilă, deoarece criticile de
neconstituţionalitate vizează necorelări între dispoziţii legale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 7 noiembrie 2005, pronunţată în
Dosarul nr. 9.558/C/2005, Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 665, 666 şi
676 din Codul civil, excepţie ridicată de Marioara
Ogîrcin într-un proces de partaj succesoral.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că
textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 21 şi 46 din
Constituţie, deoarece dreptul său la moştenire este îngrădit prin limitarea
reprezentării succesorale şi prin principiul proximităţii gradelor de rudenie. Este
invocată, de asemenea, şi încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In speţă, autorul excepţiei face parte din clasa
colateralilor ordinari.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilă apreciază că textele legale criticate sunt
constituţionale, întrucât legiuitorul a avut în vedere ca în cadrul moştenirii
legale să fie chemate la succesiune persoanele care sunt în legătură de familie
cu defunctul, rudenia fiind,
potrivit legii, legătura bazată pe descendenţa unei persoane sau pe faptul că
mai multe persoane au un ascendent comun.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile legale criticate sunt în concordanţă cu dispoziţiile
constituţionale privind dreptul la moştenire şi cu cele privind liberul acces
la justiţie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale
criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor
art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29
din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că autorul excepţiei, cu ocazia dezbaterilor în şedinţă publică, a
ridicat în faţa sa şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4
din Legea fiscală din 28 iulie 1921.
Cu privire la această excepţie, Curtea Constituţională
nu se poate pronunţa, deoarece aceasta a fost ridicată direct în faţa Curţii,
iar nu a instanţei judecătoreşti care a fost învestită cu soluţionarea cauzei.
Potrivit art. 146 lit. d) din Constituţie, Curtea
Constituţională „hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate
privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa
instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj
comercial". Rezultă, pe cale de interpretare,
că instanţa de contencios constituţional nu hotărăşte asupra excepţiilor de neconstitutionalitate ridicate
direct în faţa sa. Soluţia contrară nu poate fi primită şi pentru aceea că
astfel s-ar încălca prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992,
conform cărora părţile trebuie să îşi exprime punctele de vedere în legătură cu
excepţia de neconstitutionalitate, depunând dovezile şi probele pe care le
consideră necesare şi exercitându-şi astfel drepturile lor procesuale. Mai
mult, însăşi instanţa de judecată este obligată să îşi exprime opinia cu
privire la excepţia de neconstitutionalitate ridicată şi să sesizeze, prin
încheiere motivată, Curtea Constituţională. De asemenea, Curtea Constituţională hotărăşte asupra
excepţiei de neconstitutionalitate nu numai pe baza sesizării prin încheierea instanţei de judecată, dar şi în limitele
acestei sesizări. Orice demers al Curţii Constituţionale, dincolo de limitele
sesizării, ar avea drept consecinţă ignorarea prevederilor constituţionale şi
ale legii sale organice privind imposibilitatea sesizării ei din oficiu.
In consecinţă, Curtea va exercita controlul de
constituţionalitate asupra prevederilor
art. 665, 666 şi 676 din Codul civil, care au următorul conţinut:
- Art. 665: „Reprezentarea
se întinde nemărginit în linie directă descendentă.
Ea este admisă în toate cazurile, concure copiii
defunctului cu descendenţii unui copil mort mai dinainte, întâmple-se ca toţi
copiii defunctului fiind morţi înaintea lui, descendenţii zişilor copii să se
găsească între ei în grade egale sau neegale. ";
- Art. 666: „In linie colaterală, reprezentarea este admisă în privinţa
copiilor şi descendenţilor fraţilor sau surorilor defunctului, vie ei la
succesiunea sa în concurs cu unchi sau mătuşe, întâmple-se ca toţi fraţii şi
surorile defunctului, fiind morţi mai dinainte, succesiunea să se găsească trecută la descendenţii lor,
în grade egale sau neegale.";
- Art. 676: „Rudele succed până la al doisprezecelea grad inclusiv."
Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt
cele ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 46 privind dreptul
la moştenire. Este invocată, de asemenea, încălcarea art. 6 paragraful 1 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
In speţă, autorul excepţiei este nemulţumit de faptul
că, în calitatea sa de rudă (văr primar cu defunctul), făcând parte din clasa
colateralilor ordinari, nu beneficiază de prevederile art. 665 din Codul civil privind reprezentarea
succesorală, fiindu-i îngrădit acest drept prin prevederile art. 666 şi 672 din
Codul civil, precum şi de principiul proximităţii gradelor de rudenie.
Analizând criticile de neconstitutionalitate şi
argumentele aduse în susţinerea acestora, Curtea constată că acestea sunt
neîntemeiate pentru considerentele ce urmează.
Potrivit art. 665, 666 şi 672 din Codul civil,
reprezentarea succesorală este admisă în linie dreaptă descendentă, precum şi
în favoarea copiilor şi descendenţilor fraţilor şi surorilor ce fac parte din
ordinul colateralilor privilegiaţi. Din analiza textelor de lege criticate
rezultă că beneficiul reprezentării este refuzat ascendenţilor, fie ei chiar privilegiaţi, precum şi colateralilor
ordinari. Având în vedere că legăturile de rudenie pot fi foarte îndepărtate,
astfel încât chemarea la moştenire a rudelor nu ar mai fi bazată pe sentimente
reale de afecţiune faţă de defunct, legiuitorul a limitat în linie colaterală vocaţia succesorală legală la gradul al
patrulea inclusiv, cu respectarea principiului proximităţii gradelor de rudenie. In consecinţă, Curtea constată că
textele de lege criticate nu conţin reglementări de natură a contraveni
principiului constituţional al garantării dreptului la moştenire, întrucât
reprezentarea succesorală este o instituţie ce derogă de la principiile
devoluţiunii legale a moştenirii.
Referitor la critica privind încălcarea liberului acces
la justiţie, precum şi a prevederilor cuprinse în Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi anume a celor care
privesc procesul echitabil şi dreptul persoanei de a se plânge unei instanţe,
Curtea reţine că textele de lege criticate de autorul excepţiei nu opresc, în
realitate, părţile interesate de a apela la instanţele judecătoreşti şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale ce
condiţionează într-o societate democratică, procesul echitabil.
Pe de altă parte, în ceea ce
priveşte nemulţumirea autorului excepţiei că, datorită gradului de rudenie cu
defunctul, nu îi sunt aplicabile prevederile art. 666 din Codul civil, Curtea
constată că stabilirea vocaţiei succesorale a rudelor defunctului, ţinând seama
de clasa de moştenitori şi de gradul de rudenie, reprezintă un aspect ce
excedează competenţei sale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 665, 666 şi 676 din Codul civil, excepţie ridicată de
Marioara Ogîrcin în Dosarul nr. 9.558/C/2005 al Curţii de Apel Timişoara -
Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 martie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Măria Bratu