DECIZIE Nr.
182 din 26 februarie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecatorilor si procurorilor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 255 din 1 aprilie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă
- procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Gheorghe
Cornel Gâţă în Dosarul nr. 1.078/57/2006 al Inaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
La apelul nominal se constată
lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 14 septembrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 1.078/57/2006, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia
civilă şi de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (4) din Legea
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia a
fost ridicată de Gheorghe Cornel Gâţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea
unei acţiuni pentru acordarea de despăgubiri pentru daunele provocate printr-o
eroare judiciară.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate sunt
neconstituţionale, întrucât condiţionează repararea pagubei suferite de victima
unei erori judiciare de stabilirea răspunderii penale sau disciplinare a
judecătorului sau a procurorului care a cauzat eroarea judiciară.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă
şi de proprietate intelectuală apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile
criticate nu restrâng răspunderea statului doar la unele erori judiciare, ci
stabilesc, în baza art. 52 alin. (3) din Constituţie, condiţiile în care
angajarea acestei răspunderi urmează a se face prin acordarea şi plata
despăgubirilor cuvenite. Totodată, consideră că textul de lege criticat nu
instituie discriminări pe criteriile prevăzute de art. 4 alin. (2) din
Constituţie şi nici nu încalcă principiul liberului acces la justiţie, întrucât
exercitarea dreptului persoanei vătămate se face în condiţiile legii.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, deoarece dispoziţiile criticate
nu contravin Constituţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat
Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind
statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 826
din 13 septembrie 2005, dispoziţii care au următorul cuprins: „Dreptul persoanei vătămate la
repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în
alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care
s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală
sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă
săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură
să determine o eroare judiciară."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1)şi (2) privind egalitatea în
faţa legii, ale art. 21 alin.(1)-(3) referitoare la accesul liber la justiţie
şi ale art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că s-a pronunţat cu privire la dispoziţiile criticate - raportate la
aceleaşi prevederi constituţionale ca şi cele invocate în cauza de faţă - prin
Decizia nr. 1.052/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 19 decembrie 2007. Cu acel
prilej, Curtea a statuat, cu majoritate de voturi, că, potrivit art. 52 alin.
(3) din Constituţie, statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate
prin erori judiciare, răspundere stabilită în condiţiile legii şi care nu
înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă
sau gravă neglijenţă. Totodată, la revizuirea Constituţiei din 2003, această
răspundere a statului nu a mai fost limitată doar la erorile judiciare
săvârşite în materie penală, ci priveşte în prezent
toate erorile judiciare, indiferent de natura cauzelor în care au fost săvârşite, lărgindu-se astfel garanţia constituţională
a acestei răspunderi.
De asemenea, potrivit art. 52 alin. (2) din Legea
fundamentală, statul răspunde în condiţiile legii, legiuitorul reglementând -
prin art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 - cerinţele în care se stabileşte
această răspundere, printre care se află şi aceea a existenţei unei hotărâri
definitive de stabilire a răspunderii penale sau disciplinare a judecătorului
sau procurorului. Astfel, dispoziţiile criticate stabilesc modalităţile şi
condiţiile în care angajarea acestei răspunderi urmează a se face prin
acordarea şi plata despăgubirilor cuvenite.
In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate
raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a constatat
că şi aceasta este neîntemeiată, deoarece textul de lege atacat se aplică în
egală măsură tuturor persoanelor la care se referă ipoteza normei prevăzute de
acest text.
Intrucât nu au intervenit
elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţia
şi considerentele acestei decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta
cauză.
Referitor la critica de neconstituţionalitate privind
încălcarea prevederilor art. 21 din Constituţie, Curtea constată că aceasta
este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu îngrădesc accesul
la justiţie, ci, dimpotrivă, stabilesc condiţiile în care se poate exercita dreptul
persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile
judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale.
In final, Curtea constată că dispoziţiile art. 44 din
Legea fundamentală referitoare la dreptul de proprietate privată nu au legătură
cu exercitarea dreptului la repararea prejudiciilor
materiale cauzate prin erorile judiciare.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Gheorghe Cornel Gâţă în
Dosarul nr. 1.078/57/2006 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia
civilă şi de proprietate intelectuală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 februarie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean