DECIZIE   Nr. 178 din 14 iunie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 si 52 din Decretul nr. 328/1966, republicat

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 587 din 19 septembrie 2001

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Iuliana Nedelcu       - procuror
    Marioara Prodan       - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 si 52 din Decretul nr. 328/1966, republicat, exceptie ridicata de Dumitru Coman in Dosarul nr. 1.363/2000 al Judecatoriei Raducaneni, judetul Iasi.
    La apelul nominal se constata lipsa autorului exceptiei, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind neintemeiata, precizand ca asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 37 si 52 din Decretul nr. 328/1966, republicat, Curtea s-a mai pronuntat, respingand exceptiile.
    Se invoca in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 142 din 5 octombrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 3 din 7 ianuarie 2000, precum si deciziile Curtii Constitutionale nr. 20/2001, nr. 29/2001 si nr. 60/2001. Se considera ca in absenta unor elemente noi atat argumentele, cat si solutiile acestor decizii isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.

    CURTEA,
examinand actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 4 ianuarie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 1.363/2000, Judecatoria Raducaneni, judetul Iasi, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 si 52 din Decretul nr. 328/1966, republicat, exceptie ridicata de Dumitru Coman prin aparator.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, in esenta, ca dispozitiile legale criticate, stabilind obligatia unei persoane, sub sanctiunea condamnarii penale, de a se supune prelevarii de sange in vederea stabilirii alcoolemiei, incalca dreptul la integritate fizica al persoanei, garantat de art. 22 din Constitutie. Autorul exceptiei face referire si la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a stabilit ca "nici o persoana nu poate fi obligata, sub sanctiunea unei pedepse, sa produca probe autoincriminatorii". In opinia autorului exceptiei dispozitiile art. 37 alin. 3 din Decretul nr. 328/1966, republicat, "incrimineaza tocmai refuzul de a constitui probe de autoincriminare".
    Exprimandu-si opinia, instanta de judecata considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece, fata de pericolul pe care il prezinta pentru siguranta circulatiei pe drumurile publice, "conducerea unui vehicul de catre o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala de 1 la mie sau care se afla in stare de ebrietate [...], este necesar sa fie incriminata si sanctionata ca infractiune". Pe de alta parte, se arata in aceeasi opinie, "dovada unei atare imbibatii alcoolice poate fi stabilita doar printr-un examen de laborator, examen ce impune, in prealabil, prelevarea de probe biologice (de sange) de la persoana care a condus autovehiculul".
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca dispozitiile legale criticate "nu contravin prevederilor art. 22 si 23 din Constitutie, deoarece, prin prelevarea probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei, nu se aduce atingere dreptului persoanei privind integritatea fizica si psihica". Se considera ca "obligatia conducatorului auto de a se supune la recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei corespunde unei nevoi sociale, privitoare la asigurarea protectiei dreptului la o libera si in siguranta circulatie a celorlalti participanti la traficul rutier". Se mai arata ca "dispozitiile criticate sunt de natura sa-l protejeze chiar pe conducatorul auto care se sustrage de la recoltarea probelor biologice". In final se arata ca dispozitiile legale criticate nu sunt contrare nici prevederilor Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care "nu ocrotesc dreptul unei persoane in detrimentul drepturilor celorlalte persoane".
    Presedintele Senatului si presedintele Camerei Deputatilor nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din cererea formulata de autorul acesteia si din incheierea de sesizare, il constituie dispozitiile art. 37 si 52 din Decretul nr. 328/1966, republicat, dispozitii care au urmatoarea redactare:
    Art. 37
    "Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.
    Daca persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la alineatul precedent conduce un autovehicul care transporta persoane in comun ori transporta materii ce pot produce pericol public, pedeapsa este inchisoare de la 2 la 7 ani.
    Sustragerea de la recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 5 ani.";
    Art. 52
    "Imbibatia alcoolica in sange atrage raspunderea penala a conducatorilor de autovehicule cand este de cel putin 1 la mie."
    In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia a invocat incalcarea art. 22 din Constitutie, care prevede: "(1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.
    (2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant.
    (3) Pedeapsa cu moartea este interzisa."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca in raport cu prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, potrivit carora "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, de care depinde solutionarea cauzei", numai dispozitiile art. 37 alin. 1 si 3, precum si ale art. 52 din Decretul nr. 328/1966, republicat, au legatura cu solutionarea cauzei, deoarece autorul exceptiei, inculpat intr-o cauza penala, a fost trimis in judecata doar pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala (limita prevazuta la art. 52 din acelasi decret) si a infractiunii de sustragere de la recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, infractiuni prevazute la art. 37 alin. 1 si 3 din decretul mentionat, iar nu si pentru infractiunea prevazuta la art. 37 alin. 2 din acelasi decret. Prin urmare, Curtea urmeaza sa analizeze criticile de neconstitutionalitate privind dispozitiile acestor texte de lege.
    In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a art. 37 alin. 2 din Decretul nr. 328/1966, republicat, Curtea constata, in temeiul art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicata, ca aceasta este inadmisibila, fiind contrara prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, deoarece solutionarea cauzei nu depinde de dispozitiile legale aratate. Potrivit acelorasi texte, insasi instanta de judecata, constatand inadmisibilitatea exceptiei referitoare la alin. 2 al art. 37 din Decretul nr. 328/1966, republicat, trebuia sa o respinga printr-o incheiere motivata, fara a mai sesiza Curtea Constitutionala.
    Analizand critica de neconstitutionalitate privind incalcarea prin art. 37 alin. 1 din Decretul nr. 328/1966, republicat, a prevederilor art. 22 din Constitutie, referitoare la dreptul la viata si la integritate fizica si psihica, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata. Intr-adevar, prin incriminarea conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate nu se incalca dreptul la viata si nici cel la integritate fizica si psihica ale persoanei, drepturi garantate de textul constitutional invocat, ci, dimpotriva, legiuitorul a urmarit tocmai garantarea acestora, prin sanctionarea penala a acelor conducatori auto care, nerespectand dispozitiile legale, pun in pericol propria lor integritate fizica si psihica, precum si viata si sanatatea altor participanti la traficul rutier.
    Referitor la criticile de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 37 alin. 3 din Decretul nr. 328/1966, republicat, Curtea retine, de asemenea, ca acestea nu sunt intemeiate. Astfel autorul exceptiei sustine ca incriminarea "refuzului de a accepta prelevarea de sange" constituie "un abuz savarsit prin evidentul atentat asupra integritatii fizice a persoanei" si o incalcare a "dreptului la neautoincriminare".
    Curtea constata ca in realitate conducatorul de autovehicul, suspectat ca a condus autovehiculul sub influenta bauturilor alcoolice, nu este constrans fizic sau psihic sa se supuna recoltarii probelor biologice, ci este invitat sa se prezinte in acest scop la o institutie de specialitate, indeplinindu-si astfel o obligatie legala.
    In ceea ce priveste recoltarea probei de sange Curtea observa ca textul art. 37 alin. 3 din Decretul nr. 328/1966, republicat, nu o prevede in mod explicit, ci are in vedere "probele biologice" in general. Prin urmare, daca indiferent din ce motive persoanei in cauza nu i se poate preleva sange, alcoolemia poate sa fie stabilita si pe baza altor probe biologice.
    Curtea considera ca recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei nu poate fi considerata ca o supunere la "tortura", "pedeapsa sau tratament inuman ori degradant", interzise atat de art. 22 alin. (2) din Constitutie, cat si de art. 1 din Conventia impotriva torturii si altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, conventie ratificata de Romania prin Legea nr. 19/1990. Din aceasta perspectiva "recoltarea probelor biologice" nu este un "act prin care se provoaca unei persoane, cu intentie, o durere sau suferinte puternice, fizice ori psihice", conditie impusa de conventia mentionata pentru definirea termenului "tortura". Totodata, in mod evident, recoltarea probelor biologice nu reprezinta o "pedeapsa sau tratament inuman ori degradant", interzise, de asemenea, prin alin. (2) al art. 22 din Constitutie.
    Curtea mai constata ca alin. 3 al art. 37 din Decretul nr. 328/1966, republicat, nu lezeaza nici libertatea individuala ori siguranta persoanei, garantata de prevederile art. 23 din Constitutie, deoarece obligatia conducatorului auto de a se prezenta in vederea recoltarii probelor biologice decurge din lege, iar nu din dispozitia organului de politie care aplica legea. Or, indeplinirea unei obligatii legale nu poate fi considerata o incalcare a libertatii individuale.
    Referitor la "dreptul la neautoincriminare", invocat de autorul exceptiei, Curtea constata ca in Constitutia Romaniei nu este prevazut un asemenea drept fundamental si, prin urmare, nu poate fi invocat in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate. In realitate acesta reprezinta o posibilitate pentru persoana suspectata de savarsirea unei infractiuni de a nu recunoaste fapta, drept care, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, invocata de insusi autorul exceptiei, "nu se extinde la utilizarea datelor ce pot fi obtinute de la acuzat, recurgand la puteri coercitive care exista independent de vointa suspectului, de exemplu, documente ridicate pe baza unui mandat, prelevari de aer expirat, de sange si de urina, ca si de tesuturi corporale in vederea analizei ADN-ului" (cazul "Saunders impotriva Regatului Unit", 1966).
    In sfarsit, referitor la invocarea neconstitutionalitatii art. 52 din Decretul nr. 328/1966, republicat, Curtea retine ca sustinerile autorului exceptiei sunt neintemeiate, deoarece stabilirea la cel putin 1 la mie a imbibatiei alcoolice in sange, care atrage raspunderea penala a conducatorilor de autovehicule, nu contravine in nici un caz dreptului la viata, dreptului la integritate fizica si psihica ale persoanei, garantate prin art. 22 din Constitutie, ci, dimpotriva, are ca finalitate tocmai apararea acestor valori.
    De altfel, dispozitiile art. 37 alin. 3 si ale art. 52 din Decretul nr. 328/1966, republicat, au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea Constitutionala stabilind ca aceste dispozitii sunt conforme prevederilor Legii fundamentale. De exemplu, prin Decizia nr. 142 din 5 octombrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 3 din 7 ianuarie 2000, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 alin. 3 din Decretul nr. 328/1966, republicat, retinand, in esenta, ca recoltarea probei de sange nu este expres prevazuta de lege, ci "recoltarea probelor biologice" si, prin urmare, continutul infractiunii se realizeaza prin refuzul recoltarii acestor probe biologice (fie recoltarea de sange, fie alta proba).
    De asemenea, prin Decizia nr. 20 din 18 ianuarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 109 din 5 martie 2001, Curtea Constitutionala a stabilit ca dispozitiile art. 37 si 52 din Decretul nr. 328/1966, republicat, sunt constitutionale. O solutie asemanatoare a fost pronuntata de Curtea Constitutionala si prin Decizia nr. 60 din 22 februarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 220 din 30 aprilie 2001, cu referire la dispozitiile art. 37 alin. 3 si art. 52 din acelasi decret.
    Intrucat nu au intervenit noi elemente de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atat considerentele, cat si solutia pronuntata isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 alin. 2 din Decretul nr. 328/1966, republicat, exceptie ridicata de Dumitru Coman in Dosarul nr. 1.363/2000 al Judecatoriei Raducaneni, judetul Iasi.
    2. Respinge, ca fiind neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 alin. 1 si 3, precum si ale art. 52 din Decretul nr. 328/1966, republicat, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 14 iunie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Marioara Prodan