DECIZIE   Nr. 177 din 20 aprilie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7, 10, 11 si 97 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 489 din  1 iunie 2004

    Nicolae Popa            - presedinte
    Costica Bulai           - judecator
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Florentina Balta        - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7, 10, 11 si 97 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Plus Trading" - S.R.L. Constanta in Dosarul nr. 1.393/COM/2001 al Tribunalului Constanta - Sectia comerciala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata, deoarece prevederile legale supuse controlului de contencios constitutional au mai fost examinate de catre Curte, ocazie cu care s-a statuat prin deciziile nr. 384/2002 si nr. 283/2003 ca textele incriminate sunt constitutionale. In cauza nu au intervenit elemente noi, astfel incat cele statuate prin deciziile amintite isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 3 septembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 1.393/COM/2001, Tribunalul Constanta - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7, 10, 11 si 97 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, anterior modificarii si completarii prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002.
    Exceptia a fost ridicata de debitoarea Societatea Comerciala "Plus Trading" - S.R.L. Constanta in dosarul cu numarul de mai sus, avand ca obiect cererea privind aplicarea procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca textele de lege atacate sunt neconstitutionale, intrucat prin derogari repetate de la normele dreptului comun s-au instituit bariere artificiale in calea infaptuirii justitiei, fie prin lipsa accesului la justitie, fie prin instituirea inegalitatii partilor, fie prin suprimarea unor cai de atac sau prin atribuirea judecatorului-sindic de competente nejustificate. Prin stabilirea atributiilor sale, judecatorul-sindic, care conduce practic toata activitatea societatii, se subroga adunarii generale si hotaraste cu privire la bunurile persoanei juridice. In aceasta situatie creditorul se situeaza pe o pozitie superioara fata de debitor, indiferent care sunt cauzele incapacitatii de plata. Prin urmare, se creeaza, in opinia autorului, o instanta extraordinara cu competente ce excedeaza dreptului comun si care genereaza inegalitatea partilor in proces, incalcandu-se prevederile art. 125 alin. (1), (2) si (3) si ale art. 16 din Constitutie.
    De asemenea, prin instituirea unui singur grad de jurisdictie si a unei singure cai de atac (si aceea cu o procedura derogatorie de la normele procedurale de drept comun) se aduce atingere principiului constitutional al liberului acces la justitie si dreptului de a fi judecat in mod echitabil de catre o instanta independenta si impartiala. Prin posibilitatea judecatorului-sindic de a pronunta o hotarare definitiva si executorie care nu poate fi suspendata de instanta de recurs, se produce o discriminare evidenta comparativ cu hotararile instantelor de acelasi grad (tribunale).
    Tribunalul Constanta - Sectia comerciala opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata, intrucat judecatorul-sindic are statutul de judecator al tribunalului, desemnat de catre presedintele instantei sa indeplineasca atributiile prevazute de Legea nr. 64/1995. Atributiile prevazute de art. 10, preponderent jurisdictionale, corespund specificului procedurii reorganizarii judiciare sau a falimentului si deopotriva statutului judecatorului-sindic de magistrat care exercita o functie publica.
    Rolul central detinut de catre judecatorul-sindic printre organele procedurii nu este insa de natura a ingradi liberul acces la justitie ori dreptul partilor la un proces echitabil si nici nu poate conduce la concluzia instituirii unei instante extraordinare.
    Dispozitiile din Legea nr. 64/1995 vizate de autorul exceptiei sunt conforme cu prevederile constitutionale care lasa legiuitorului posibilitatea de a stabili competenta si procedura instantelor de judecata.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul Romaniei apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece atribuirea in sarcina tribunalelor (art. 6 din lege) a competentei materiale de solutionare a procedurilor de insolventa, cumulat cu gradul de complexitate cu totul speciala a procedurilor respective, impune necesitatea judecarii acestor cauze de catre un judecator specializat (in speta, judecatorul-sindic). Date fiind conditiile de desemnare a judecatorului-sindic (art. 8 din lege) si competenta sa, se poate concluziona ca acestea nu caracterizeaza insa o instanta extraordinara, asa cum sustine autorul exceptiei, ci constituie, in fapt si in drept, atributii si competente ale tribunalului exercitate in mod permanent, iar nu ocazional.
    Extinderea competentei judecatorului-sindic la alte cereri si actiuni incidente nu afecteaza insa cu nimic exercitarea constitutionala a dreptului la aparare, intrucat judecarea acestora se face in conformitate cu regulile generale de procedura stabilite prin Codul de procedura civila. Nici lipsa celor trei grade de jurisdictie stabilite de Codul de procedura civila nu constituie o incalcare a principiului constitutional amintit, deoarece triplul grad de jurisdictie nu reprezinta un element esential al dreptului la aparare. Pe de alta parte, exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti se poate face in conditiile legii, in deplin acord cu prevederile constitutionale ale art. 129.
    Referitor la caracterul executoriu al hotararilor judecatorului-sindic si existenta unui numar limitat de cazuri in care instanta de recurs poate suspenda efectele acestor hotarari, Guvernul apreciaza ca aceste masuri sunt in acord cu scopul legii de a reglementa un cadru procesual care sa permita solutionarea cu celeritate a cauzei si evitarea, pe cat posibil, a devalorizarii bunurilor din averea debitorului.
    Cat priveste critica prevederilor art. 97 din Legea nr. 64/1995, republicata (a caror substanta a fost preluata de art. 58^13 din lege, dupa modificarea acesteia prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002), Guvernul considera ca aceasta este neintemeiata, deoarece stabilirea de catre judecator a termenului nu inseamna ca toate contestatiile vor fi solutionate la un singur termen de judecata.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece legiuitorul a stabilit prin art. 7 din Legea nr. 64/1995, republicata, o procedura derogatorie de la normele procedurale de drept comun, justificata de necesitatea asigurarii unei anumite celeritati a executarii silite a comerciantilor aflati in imposibilitatea de plata a datoriilor comerciale. Curtea de apel este stabilita de lege ca instanta de recurs pentru hotararile date de judecatorul-sindic in executarea atributiilor sale, prevazute de art. 10 din aceeasi lege, ceea ce nu aduce atingere prevederilor constitutionale invocate, intrucat instanta de recurs are posibilitatea examinarii cauzei sub toate aspectele.
    Notificarea prevazuta de art. 97 din Legea nr. 64/1995, republicata, reprezinta o modalitate procedurala speciala prin care creditorilor li se aduce la cunostinta existenta si continutul contestatiilor, iar solutionarea acestora urmeaza sa fie realizata cu respectarea tuturor dispozitiilor din Codul de procedura civila compatibile cu actul normativ criticat.
    De asemenea, textele legale contestate sunt conforme cu prevederile constitutionale care ofera legiuitorului deplina libertate de a stabili competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata si nu aduc atingere principiului universalitatii drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, prevazut de art. 15 alin. (1) din Legea fundamentala.
    In sfarsit, conceptul de proces echitabil nu implica imperios existenta mai multor grade de jurisdictie, a unor cai de atac ale hotararilor judecatoresti si, pe cale de consecinta, nici posibilitatea exercitarii acestor cai de atac de catre toate partile din proces.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern si de Avocatul Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 7, 10 (asa cum a fost rectificat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 89 din 28 februarie 2000), art. 11 si 97 din Legea nr. 64/1995, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, care au urmatorul continut:
    Art. 7: "(1) Curtea de apel va fi instanta de recurs, pentru hotararile date de judecatorul-sindic, in baza art. 10.
    (2) Recursul va fi judecat in termen de 30 de zile de la inregistrarea dosarului la curtea de apel, citarea partilor urmand a fi facuta prin publicitate, in conditiile art. 95 din Codul de procedura civila.
    (3) Prin derogare de la art. 300 alin. 3 si 4 din Codul de procedura civila, hotararile judecatorului-sindic, cu exceptia celei de respingere a contestatiei debitorului - facuta in temeiul art. 31 alin. (5) -, nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.";
    Art. 10: "Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt:
    a) darea hotararii de deschidere a procedurii;
    b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii;
    c) desemnarea, prin hotarare, a administratorului sau a lichidatorului, stabilirea atributiilor acestora, controlul asupra activitatii lor si, daca este cazul, inlocuirea lor;
    d) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;
    e) judecarea actiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
    f) judecarea contestatiilor debitorului ori ale creditorilor impotriva masurilor luate de administrator sau de lichidator;
    g) confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;
    h) hotararea de a se continua activitatea debitorului, in caz de reorganizare;
    i) solutionarea obiectiilor la rapoartele semestriale si la cel final ale administratorului sau ale lichidatorului;
    j) darea hotararii de inchidere a procedurii.";
    Art. 11: "Hotararile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii si vor cuprinde, prin derogare de la art. 261 alin. 4 din Codul de procedura civila, si motivarea. In conditiile legii, ele vor putea fi atacate cu recurs.";
    Art. 97: "Tuturor creditorilor ale caror creante vor fi fost contestate de debitor, lichidator sau de un alt creditor li se va comunica, prin notificare, termenul stabilit de judecatorul-sindic pentru sedinta in care acesta va solutiona, deodata, printr-o sentinta, toate contestatiile. Termenul nu va putea depasi 20 de zile de la emiterea notificarii."
    Prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, ordonanta care, potrivit art. II, a intrat in vigoare dupa 180 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, art. 97 a fost abrogat (art. I pct. 79), iar art. 7, 10 si 11 au fost modificate si completate, avand urmatorul continut:
    Art. 7: "(1) Curtea de apel va fi instanta de recurs, pentru hotararile date de judecatorul-sindic, in baza art. 10.
    (2) Recursul va fi judecat in termen de 30 de zile de la inregistrarea dosarului la curtea de apel.
    (3) Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila, hotararile judecatorului-sindic, cu exceptia celei de respingere a contestatiei debitorului - facuta in temeiul art. 31 alin. (5) - si a celei prin care se decide intrarea in faliment - pronuntata in conditiile art. 77 -, nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.";
    Art. 10: "(1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt:
    a) darea hotararii de deschidere a procedurii;
    b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii;
    c) desemnarea, prin hotarare, a administratorului sau a lichidatorului, stabilirea atributiilor acestora, controlul asupra activitatii lor si, daca este cazul, inlocuirea lor;
    d) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;
    e) judecarea actiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
    f) judecarea contestatiilor debitorului ori ale creditorilor impotriva masurilor luate de administrator sau de lichidator;
    g) confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;
    h) hotararea de a se continua activitatea debitorului, in caz de reorganizare;
    i) solutionarea obiectiilor la rapoartele trimestriale si la cel final ale administratorului sau ale lichidatorului;
    i^1) autentificarea actelor juridice incheiate de lichidator, pentru a caror validitate este necesara forma autentica;
    j) darea hotararii de inchidere a procedurii.
    (2) Daca examinarea chestiunilor supuse deliberarii in sedintele prezidate de judecatorul-sindic nu se poate finaliza intr-o singura zi, deliberarea va continua de drept in prima zi lucratoare urmatoare fara o noua instiintare, procedandu-se astfel in continuare pana la rezolvarea tuturor chestiunilor.
    (3) Procesul-verbal al sedintelor mentionate la alin. (2) va fi semnat de judecatorul-sindic si de grefier si va cuprinde in rezumat dezbaterile tinute, votul creditorilor pentru fiecare chestiune si deciziile adoptate.";
    Art. 11: "Hotararile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. In conditiile legii, ele vor putea fi atacate cu recurs."
    Curtea observa ca a fost sesizata, prin incheierea instantei de judecata, cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7, 10, 11 si 97 din Legea nr. 64/1995, republicata, in forma anterioara modificarii si completarii prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002. In practica sa jurisdictionala Curtea Constitutionala a statuat in mod constant ca, atunci cand dispozitia legala a fost modificata, exceptia de neconstitutionalitate poate fi examinata daca textul, in noua sa redactare, conserva reglementarea initiala. Pe cale de consecinta, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile atacate in forma modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002.
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 21 si 125 din Constitutia Romaniei, precum si prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Dupa republicarea Constitutiei Romaniei, dispozitiile invocate sunt cuprinse in art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 21 si 126, cu urmatorul continut:
    Art. 15 alin. (1): "(1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.";
    Art. 16 alin. (1): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.";
    Art. 126: "(1) Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
    (2) Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege.
    (3) Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.
    (4) Compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia se stabilesc prin lege organica.
    (5) Este interzisa infiintarea de instante extraordinare. Prin lege organica pot fi infiintate instante specializate in anumite materii, cu posibilitatea participarii, dupa caz, a unor persoane din afara magistraturii.
    (6) Controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar. Instantele de contencios administrativ sunt competente sa solutioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau, dupa caz, prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale."
    Art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale: "1. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinte poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.
    2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia va fi legal stabilita.
    3. Orice acuzat are, in special, dreptul:
    a) sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa;
    b) sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale;
    c) sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si, daca nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un aparator, sa poata fi asistat in mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele justitiei o cer;
    d) sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii;
    e) sa fie asistat in mod gratuit de un interpret, daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la audiere."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca in sistemul Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului este, asa cum se precizeaza chiar in titlul legii, o procedura judiciara, compusa din reguli specifice materiei reglementate. In raport cu continutul reglementarii nu se poate retine, asa cum fara temei sustine autorul exceptiei de neconstitutionalitate, ca dispozitiile legale citate impiedica accesul la justitie.
    Nu se poate primi, de asemenea, sustinerea autorului exceptiei, in sensul ca judecatorul-sindic este o instanta extraordinara. Urmand regulile generale ale procesului judiciar, in care se asigura egalitatea partilor si exercitarea de catre acestea a dreptului la aparare, judecatorul-sindic constituie o instanta specializata, admisa potrivit art. 126 alin. (5) din Constitutie, republicata.
    In ceea ce priveste numarul cailor de atac existente in cadrul procedurii reglementate prin Legea nr. 64/1995, atributiile judecatorului-sindic, caracterul hotararilor pronuntate de acesta si interdictia stabilita pentru instanta de recurs de a suspenda hotararile judecatorului-sindic, Curtea retine ca toate acestea constituie chestiuni de procedura pe care legiuitorul este liber sa le adopte, in conformitate cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata.
    Asadar, dispozitiile art. 7, 10 si 11 din Legea nr. 64/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu incalca prevederile art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 21 si 126 din Constitutie, republicata, sau principiile stabilite prin art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    In sfarsit, referitor la dispozitiile art. 97 din lege, care reglementau notificarea termenului stabilit de judecatorul-sindic pentru sedinta in care vor fi solutionate contestatiile impotriva creantelor creditorilor, Curtea constata ca, anterior sesizarii instantei de contencios constitutional, acestea au fost abrogate prin art. I pct. 79 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002. Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, in conformitate cu prevederile art. 23 alin. (6) cu referire la alin. (1) al aceluiasi articol din Legea nr. 47/1992, republicata, potrivit caruia "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, de care depinde solutionarea cauzei".

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d), art. 147 alin. (4), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 21 si 126 din Constitutie, republicata, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7, 10 si 11 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Plus Trading" - S.R.L. Constanta in Dosarul nr. 1.393/COM/2001 al Tribunalului Constanta - Sectia comerciala.
    2. Respinge ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 97 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 20 aprilie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru