DECIZIE Nr.
177 din 6 martie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. 1 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 255 din 17 aprilie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -
judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 1 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „SUA - H" - S.R.L. din
Galaţi în Dosarul nr. 2.800/C/2006 al Judecătoriei Galaţi şi de Dan Călin
Ardelean în Dosarul nr. 5.847/2006 al Judecătoriei Timişoara.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.186D/2006 şi nr. 2.396D/2006
au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.396D/2006 la nr. 2.186D/2006, care
este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de
judecată, reprezentantul Ministerului Public, făcând referire la jurisprudenţa
Curţii Constituţionale, arată că excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarelor, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 18 octombrie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 2.800/C/2006, Judecătoria Galaţi a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31
alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „SUA - H" - S.R.L.din Galaţi.
Prin Icheierea din 15 noiembrie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 5.847/2006, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31
alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dan Călin
Ardelean.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate autorii
acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile art. 16,
21 şi 24 din Constituţie, deoarece la soluţionarea cererii de recuzare părţile
nu sunt prezente pentru a-şi exprima punctul de vedere cu privire la aceasta.
De asemenea, aceste dispoziţii sunt neconstituţionale şi prin aceea că permit
ca încheierea prin care se
respinge cererea de recuzare să fie atacată cu recurs doar odată cu fondul.
Judecătoria Galaţi arată
că textul de lege criticat asigură accesul liber la justiţie şi recunoaşte
dreptul la apărare al părţii care promovează o cerere de recuzare, aceasta
putând arăta în cererea scrisă toate împrejurările şi motivele pentru care a
cerut recuzarea. Posibilitatea de a formula în scris orice susţineri şi de a-şi
preciza poziţia faţă de cererea de recuzare o au toate părţile din proces, fără
ca textele din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei să fie încălcate.
Judecătoria Timişoara arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens face
referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de
sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2),ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cu
următorul cuprins: „Instanţa decide asupra recuzării, în camera de consiliu,
fără prezenţa părţilor şi ascultând pe judecătorul recuzat."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la accesul
liber la justiţie şi art. 24 referitoare la garantarea dreptului la apărare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că prin Decizia nr. 754 din 31 octombrie 2006, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 975 din 6 decembrie 2006, a reţinut că textul de lege criticat
nu încalcă principiul constituţional al accesului liber la justiţie şi al
dreptului la apărare. Aceasta, deoarece judecarea cererii de recuzare nu
vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii,
instanţa pronunţând în şedinţă publică o încheiere asupra recuzării, prin
această reglementare legiuitorul având în vedere instituirea unei proceduri
simple şi operative de soluţionare a acestei cereri. Incheierea prin care s-a
respins recuzarea se poate ataca odată cu fondul, instanţa de control judiciar
urmând a reface toate actele şi dovezile administrate la prima instanţă, atunci
când constată că cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsă. Totodată,
Curtea a reţinut că cererea de recuzare nu constituie o acţiune de sine
stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoaşterea unui drept subiectiv
al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată,
al cărei scop este tocmai asigurarea desfăşurării normale a judecăţii, iar nu
împiedicarea accesului la justiţie. Tocmai în considerarea acestui principiu
constituţional, consacrat de prevederile art. 21 din Legea fundamentală,
legiuitorul a prevăzut posibilitatea atacării numai odată cu fondul a
încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare, spre deosebire de
încheierile prin care se încuviinţează sau se respinge abţinerea, precum şi de
aceea prin care se încuviinţează recuzarea, care nu sunt supuse niciunei căi de
atac.
In ceea ce priveşte invocarea înfrângerii prevederilor
art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat că prin dispoziţiile legale deduse
controlului de constituţionalitate legiuitorul nu a instituit un tratament
discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenţa unor situaţii
procesuale diferite, în condiţiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) din
Constituţie, stabilirea procedurii de judecată intră în competenţa exclusivă a
sa.
Intrucât nu au intervenit elemente noi de natură să
determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia,
cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si
în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată
de Societatea Comercială „SUA - H" - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr.
2.800/C/2006 al Judecătoriei Galaţi şi de Dan Călin Ardelean în Dosarul nr.
5.847/2006 al Judecătoriei Timişoara.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu