DECIZIE Nr. 17*) din 7 februarie 1995
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 294 din 20 decembrie 1995
*) A se vedea si Decizia Curtii Constitutionale nr. 109 din 7 noiembrie
1995, publicata la pag. 3.
Viorel Mihai Ciobanu - presedinte
Mihai Constantinescu - judecator
Antonie Iorgovan - judecator
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,
completul de judecata, avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata
urmatoarele:
Comisia de lichidare a patrimoniului C.A.P. Castelu, printr-un
proces-verbal incheiat la data de 14 august 1991, a vandut domnului Serban
Vasile o cladire in care functionase sediul acestei cooperative.
Primarul comunei Castelu, unde se afla cladirea, a solicitat Judecatoriei
Medgidia constatarea nulitatii absolute a vanzarii, intrucat ea a avut loc cu
incalcarea prevederilor art. 28 alineatul ultim din Legea fondului funciar nr.
18/1991.
Potrivit acestui text de lege, sediile fostelor cooperative agricole de
productie trec, fara plata, in proprietatea primariilor, respectiv a comisiilor
locale.
Paratul Serban Vasile, in afara de intampinare, prin care cere respingerea
actiunii, a formulat si o cerere reconventionala, prin care solicita, daca
actiunea va fi admisa, obligarea reclamantului la suportarea contravalorii
reparatiilor si a imbunatatirilor pe care le-a facut la cladirea cumparata.
La termenul de judecata din 28 martie 1994, paratul a invocat exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 28 alineatul ultim din Legea nr.
18/1991, sustinand ca acest text de lege, in temeiul caruia fostele sedii ale
cooperativelor agricole de productie au trecut, fara plata, in regim de drept
public, in proprietatea comunelor si in administrarea primariilor, este
neconstitutional, intrucat incalca dispozitiile art. 41 alin. (3) din
Constitutie, potrivit carora nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza
de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu o dreapta si prealabila
despagubire.
Exprimandu-si opinia, potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (5) din Legea
nr. 47/1992, instanta sustine ca art. 28 alineatul ultim din Legea nr. 18/1991
contravine dispozitiilor art. 41 alin. (3) din Constitutie, intrucat trecerea
imobilelor prevazute la acest articol s-a facut gratuit.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
precum si dispozitiile legale atacate ca neconstitutionale, raportate la
prevederile Constitutiei, retine urmatoarele:
Curtea este competenta, potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate, deoarece - asa cum in mod
constant a statuat in practica sa jurisdictionala - instanta, desi a fost de
acord cu exceptia, nu a retinut ca textul de lege ce face obiectul ei ar intra
sub incidenta art. 150 alin. (1) din Constitutie, sesizand Curtea cu
solutionarea exceptiei.
Dispozitia legala ce face obiectul exceptiei - art. 28 alineatul ultim din
Legea nr. 18/1991 - a mai facut obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate
ce a fost solutionata definitiv prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 29 din
30 martie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 145
din 8 iunie 1994.
Prin aceasta decizie, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate a
art. 28 alineatul ultim din Legea nr. 18/1991 pe consideratiunea ca "Fiind
o lege anterioara Constitutiei, nu se poate aplica regimul constitutional
actual asupra modului de constituire a acestui drept, deoarece ar insemna sa se
incalce unul dintre principiile de baza ale Constitutiei - neretroactivitatea
legii -, prevazut de art. 15 alin. (2), care se aplica si legii fundamentale.
Pe cale de consecinta, prevederile art. 41 din Constitutie nu pot avea ca
urmare desfiintarea unui drept de proprietate constituit anterior intrarii in
vigoare a Constitutiei, dispozitiile acesteia aplicandu-se numai in ce priveste
regimul acestui drept".
Motivul invocat de parat, in sensul ca art. 28 alineatul ultim din Legea
nr. 18/1991 ar constitui o expropriere in dauna sa, nu poate fi retinut, cat
timp actiunea in anulare isi afla temeiul pe incalcarea unei norme imperative.
De aceea, in cazul admiterii actiunii, paratul nu pierde dreptul de proprietate
asupra unui bun pe care legal l-ar fi dobandit, ci, intrucat actul ce
constituie titlul sau de proprietate este anulat, rezulta ca insusi dreptul
respectiv nu a trecut niciodata in proprietatea sa. Ca urmare, in aceasta
situatie, paratul nu poate invoca ocrotirea unui drept al carui titular nu
este.
Pretentiile paratului referitoare la constructiile si imbunatatirile pe
care le-a facut sunt aspecte legate de aplicarea si interpretarea legii si nu
de constitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alineatul ultim din Legea nr.
18/1991. In consecinta, numai instanta de judecata poate stabili daca la data
aparitiei Legii nr. 18/1991 imobilul, in cauza dedusa judecatii, mai era sediul
C.A.P., daca imbunatatirile facute de parat reprezinta o imbogatire fara justa
cauza a reclamantului sau daca sunt incidente alte reguli si principii de
drept.
Fata de cele aratate si tinand seama ca de la pronuntarea Deciziei Curtii
Constitutionale nr. 29/1994 nu au intervenit elemente noi care sa justifice o
alta solutie, urmeaza ca exceptia sa fie respinsa ca vadit nefondata, in
temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie,
precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) si al art. 25
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, in unanimitate,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 28 alineatul ultim din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
ridicata de paratul Serban Vasile in cauza ce formeaza obiectul Dosarului nr.
4.123/1993 al Judecatoriei Medgidia.
Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata la 7 februarie 1995.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu