DECIZIE   Nr. 169 din 22 martie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 222 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 408 din 13 mai 2005

    Ioan Vida              - presedinte
    Nicolae Cochinescu     - judecator
    Aspazia Cojocaru       - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Acsinte Gaspar         - judecator
    Petre Ninosu           - judecator
    Ion Predescu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu  - judecator
    Ion Tiuca              - procuror
    Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 165 - 168 si art. 217 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale. Exceptia a fost ridicata de catre Societatea Comerciala "Agromec" - S.A. Valea Mare in Dosarul nr. 8.399/2004 al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia comerciala si de contencios administrativ, cu prilejul solutionarii unui apel declarat de Ovidiu Tomescu impotriva unei sentinte a Tribunalului Dambovita - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    La apelul nominal raspunde consilierul juridic Virgil Gabriel pentru Societatea Comerciala "Agromec" - S.A. Valea Mare, Ovidiu Tomescu, personal, si Marin Loliceru, personal si asistat de avocatul Florian Andreescu, lipsind partea Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Dambovita, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, consilierul juridic Virgil Gabriel pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca dispozitiile de lege criticate infrang dispozitiile constitutionale referitoare la garantarea si ocrotirea dreptului de proprietate si pe cele referitoare la accesul liber la justitie.
    Partea Ovidiu Tomescu pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate.
    Avocatul Florian Andreescu, pentru partea Marin Loliceru, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca dispozitiile de lege criticate nu vin in contradictie cu prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei. De asemenea, Marin Loliceru pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, dispozitiile de lege criticate neinstituind o situatie discriminatorie, asa cum sustine autorul exceptiei. Diferenta de regim juridic intre societatile pe actiuni si alte tipuri de societati este o consecinta fireasca a deosebirilor care exista intre aceste categorii de societati, fara a echivala cu o discriminare sau o inechitate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 17 noiembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 8.399/2004, Curtea de Apel Ploiesti - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 165 - 168 si art. 217 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, exceptie ridicata de catre Societatea Comerciala "Agromec" - S.A. Valea Mare.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine, in esenta, ca aplicarea articolelor criticate, referitoare la posibilitatea excluderii din societate "numai la societatea in nume colectiv, in comandita simpla, cu raspundere limitata si neaplicarea lor si pentru societatile pe actiuni duce la inegalitate de tratament". Sanctiunea excluderii unui asociat care a savarsit fapte penale si a prejudiciat societatea se aplica formelor de asociere prevazute de Legea nr. 31/1990, mai putin societatilor comerciale pe actiuni, ceea ce echivaleaza, in opinia autorului exceptiei, cu o aplicare neunitara a legii penale.
    Curtea de Apel Ploiesti - Sectia comerciala si de contencios administrativ apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata. In acest sens arata ca dispozitiile art. 165 - 168 din Legea nr. 31/1990 reglementeaza emiterea de obligatiuni si regimul juridic al acestora si nu contravin prevederilor constitutionale. De asemenea, art. 217, care reglementeaza posibilitatea excluderii unui asociat din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, nu se aplica societatilor pe actiuni, deoarece, printre altele, ar putea afecta legalitatea constituirii si a functionarii respectivelor societati, al caror numar minim de actionari a fost fixat de lege la cinci.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicata.
    Guvernul apreciaza, mai intai, ca autorul exceptiei a indicat in mod gresit textele din Legea nr. 31/1990 pe care le considera neconstitutionale. Astfel, judecand dupa motivarea sa, exceptia s-ar referi la art. 165 - 168, referitoare la excluderea asociatilor, din forma legii in vigoare in 1990, care ar corespunde astazi cu art. 222 - 226 din aceeasi lege, republicata de doua ori. Pe fondul exceptiei, considera ca textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate. Astfel, dispozitiile criticate nu creeaza discriminari intre cetateni pe criteriile enumerate la art. 4 alin. (2) din Constitutie si art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Situatiile de excludere a asociatilor din societatile de persoane nu pot fi aplicate actionarilor din societatile pe actiuni, deoarece aceste doua ipoteze reprezinta situatii juridice diferite, la care trebuie aplicat un regim juridic diferit.
    Avocatul Poporului arata ca autorul exceptiei critica dispozitiile Legii nr. 31/1990, fara a indica textul din Constitutie caruia acestea ii sunt contrare. Avand in vedere dispozitiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, considera ca numai instanta constitutionala este in masura sa decida cadrul constitutional in care urmeaza a fi examinata exceptia ridicata.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate critica, in fata instantei judecatoresti, art. 165 - 168 si art. 217 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale. In urma examinarii motivarii scrise depuse de autorul exceptiei si a sustinerilor orale din fata instantei judecatoresti, Curtea constata ca singura critica adusa este indreptata impotriva textelor legale referitoare la sanctiunea excluderii unui asociat din societate. In forma din 1990 a legii, aceasta reglementare era cuprinsa intr-adevar in art. 165, iar in forma republicata in 1998, ea corespundea art. 217. In urma republicarii Legii nr. 31/1990 la data de 17 noiembrie 2004, s-a dat acestor texte legale o noua numerotare. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, asadar, dispozitiile art. 222 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, dispozitii potrivit carora: "(1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata:
    a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
    b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
    c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;
    d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.
    (2) Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei, ce au urmatorul continut:
    - Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca principala critica adusa de autorul exceptiei textului de lege mai sus indicat este aceea ca se permite numai asociatilor anumitor societati, cum ar fi cele in nume colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata, sa excluda din societate, in cazuri determinate, alti asociati, posibilitate care nu exista in cazul societatilor pe actiuni. Prin aceasta, autorul exceptiei considera ca legea face o discriminare nepermisa intre drepturile asociatilor, in functie de tipul societatii comerciale vizate.
    Pentru examinarea acestei critici se impune clarificarea distinctiei dintre regimurile juridice ale diferitelor societati comerciale.
    Astfel, societatea in nume colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata se incadreaza, in raport cu modul de constituire, in categoria societatilor de persoane, pentru a caror functionare este determinanta increderea reciproca dintre asociati. In consecinta, in astfel de societati deciziile se adopta deseori in unanimitate, in caz de dezacord intre asociati, acestea putandu-se gasi intr-o situatie de blocaj. Ca remediu, legea a prevazut insa posibilitatea excluderii asociatului care a pierdut increderea partenerilor sai, indepartarea acestuia impunandu-se pentru salvarea intreprinderii. Asadar, excluderea din societatea in nume colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata a unuia dintre asociati reprezinta sanctiunea directa a pierderii increderii celorlalti asociati si o conditie a continuarii activitatii societatii, a carei activitate ar fi altfel grav perturbata.
    La societatile pe actiuni, in schimb, nu este necesar sa existe o legatura personala, de incredere, intre actionari, esentiala fiind participarea la capitalul societatii, iar nu persoana detinatorilor de actiuni. De asemenea, nu este nevoie, de cele mai multe ori, de unanimitate pentru adoptarea deciziilor, manifestarea vointei actionarului majoritar fiind suficienta pentru functionarea societatii. De aceea, la aceasta categorie de societati nu se mai justifica sanctiunea excluderii unuia dintre asociati, deoarece societatea isi poate continua activitatea si in cazul in care nu exista unanimitate de vointa intre actionari sau legaturi personale de incredere intre acestia.
    In concret, cazul de la lit. a) a art. 222 din Legea nr. 31/1990, referitor la excluderea asociatului care nu aduce in societate capitalul social la care s-a obligat, nu este aplicabil societatilor pe actiuni, deoarece, in aceasta situatie, este aplicabil art. 100 din aceeasi lege, care prevede posibilitatea ca actionarul culpabil sa fie urmarit de societate sau aceea a anularii actiunilor sale, ceea ce echivaleaza cu eliminarea din societate.
    De asemenea, ipotezele prevazute la lit. b) si c) ale art. 222 din Legea nr. 31/1990 nu pot fi aplicate societatilor pe actiuni, deoarece actionarii nu au o raspundere nelimitata, cum este cazul asociatilor din societatile de persoane, iar cu privire la cazul prevazut la lit. d) a art. 222, asociatul administrator care comite o frauda in dauna societatii este sanctionat si in cazul societatilor pe actiuni, insa in conformitate cu art. 137 - 158 din Legea nr. 31/1990.
    Curtea constata, asadar, ca diferenta de regim juridic intre societatile pe actiuni si alte tipuri de societati este o consecinta fireasca a deosebirilor de substanta care exista intre aceste categorii de societati, fara a echivala cu o discriminare sau o inechitate nepermisa intr-un stat de drept.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 222 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Agromec" - S.A. Valea Mare in Dosarul nr. 8.399/2004 al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 22 martie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Daniela Ramona Maritiu