DECIZIE Nr.
1657 din 28 decembrie 2010
referitoare la sesizarea de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii bugetului de stat pe anul 2011
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 33 din 13 ianuarie 2011
Pe rol se afla solutionarea sesizarii de
neconstitutionalitate a Legii bugetului de stat pe anul 2011, formulata de un
grup de 54 de deputati, în temeiul art. 146 lit. a) din Constitutie.
Cu adresa nr. 51/6.183 din 23 decembrie 2010,
Secretarul general al Camerei Deputatilor a trimis Curtii Constitutionale, în
temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si al art. 15 alin. (1)
si (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, sesizarea privind neconstitutionalitatea Legii bugetului de
stat pe anul 2011, formulata de un grup de 54 de deputati.
La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnaturile a
54 de deputati, autori ai sesizarii de neconstitutionalitate. Potrivit acestei
liste, autorii sesizarii de neconstitutionalitate sunt urmatorii: Cristian
Mihai Adomnitei, Marin Almajanu, Teodor Atanasiu, Vasile Berci, Viorel-Vasile
Buda, Daniel-Stamate Budurescu, Cristian Buican, Mihaita Calimente, Mircea
Vasile Cazan, Daniel Chitoiu, Tudor-Alexandru Chiuariu, Horia Cristian, Ciprian
Minodor Dobre, Victor Paul Dobre, Mihai-Aurel Dontu, Gheorghe Dragomir, George
Ionut Dumitrica, Relu Fenechiu, Gheorghe Gabor, Gratiela Leocadia Gavrilescu,
Andrei Dominic Gerea, Alina-Stefania Gorghiu, Titi Holban, Pavel Horj, Mircea
Irimescu, Nicolae Jolta, Mihai Lupu, Dan-Stefan Motreanu, Gheorghe-Eugen
Nicolaescu, Ludovic Orban, Ionel Palar, Viorel Palasca, Cornel Pieptea, Gabriel
Plaiasu, Cristina-Ancuta Pocora, Virgil Pop, Octavian-Marius Popa, Calin
Constantin Anton Popescu-Tariceanu, Ana Adriana Saftoiu, Nini Sapunaru, Adrian
George Scutaru, Ionut-Marian Stroe, Radu Stroe, Gigel-Sorinel Stirbu,
Gheorghe-Mirel Talos, Adriana Diana Tusa, Claudiu Taga, Radu Bogdan Tîmpau,
Ioan Tintean, Florin Turcanu, Horea-Dorin Uioreanu, Lucia-Ana Varga, Mihai
Alexandru Voicu si Mariana Câmpeanu.
La sesizare a fost anexata, în copie, Legea bugetului
de stat pe anul 2011.
Sesizarea a fost înregistrata la Curtea Constitutionala
sub nr. 17.952 din 23 decembrie 2010 si formeaza obiectul Dosarului nr.
4.805A/2010.
Autorii sesizarii solicita Curtii sa se pronunte asupra
constitutionalitatii Legii bugetului de stat pe anul 2011 prin raportare la
prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (1), art. 138
alin. (5), art. 53,art. 49 alin. (2), art. 47 si art. 34 alin. (1) si (2).
In sesizare se arata ca proiectul legii supuse
controlului de constitutionalitate a fost transmis spre dezbaterea
Parlamentului la data de 7 decembrie 2010 prin adresa Guvernului nr. E.262,
fiind înregistrat sub nr. BPI 1.198 din 7 decembrie 2010.
In legatura cu încalcarea prevederilor constitutionale
ale art. 1 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (1) si art. 138 alin.
(5), autorii sesizarii arata ca Guvernul a supus proiectul Legii bugetului de
stat pe anul 2011 spre aprobare Parlamentului la data de 6 decembrie 2010, ceea
ce contravine dispozitiilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 privind finantele
publice, potrivit carora acesta trebuie supus aprobarii „cel târziu pâna la
data de 15 octombrie a fiecarui an." Nesocotirea de catre Executiv a
acestui termen imperativ conduce, prin lipsa unei dezbateri si a unei analize
corespunzatoare a legii, la limitarea prerogativelor Parlamentului, cenzurând
astfel expresia vointei alegatorilor în legislativ. In continuare, autorii
sesizarii arata ca Legea bugetului de stat pe anul 2011 este fundamentata pe
proiecte de legi aflate în diferite stadii de adoptare. Este vorba despre Legea
privind salarizarea în anul 2011 a personalului din fondurile publice, despre
Legea privind sistemul unitar de pensii publice si despre Legea educatiei
nationale. Astfel, „prin Legea bugetului de stat sunt prevazute si angajate
sume pentru plata salariilor, a pensiilor si a altor indemnizatii, fara ca
legile care reglementeaza cadrul legal de acordare a lor sa fie în vigoare la
data sesizarii Parlamentului de catre Guvern cu proiectul Legii bugetului de
stat pe anul 2011, prin adresa E.262 din 6 decembrie 2010".
In continuare, autorii sesizarii, invocând încalcarea
prevederilor art. 53 din Constitutie, arata ca „fundamentarea bugetului de stat
pe o crestere salariala de doar 15% si nu pe încetarea diminuarii cu 25% a
drepturilor salariale imprima, în mod evident, un caracter permanent masurii de
diminuare a drepturilor salariale", ceea ce contravine si deciziilor
Curtii Constitutionale nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 si nr. 872 din 25 iunie
2010, prin care aceasta a statuat „caracterul exceptional si temporar" al
restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.
Autorii sesizarii considera ca legea contestata
contravine prevederilor constitutionale ale art. 49 alin. (2) coroborate cu
cele ale art. 47, deoarece aceasta reglementeaza „reduceri drastice ale
indemnizatiilor si stimulentelor de natura a încuraja dezvoltarea demografica a
populatiei", ceea ce „determina, pe termen lung, imposibilitatea
dezvoltarii economice normale a unui stat de drept".
In fine, autorii sesizarii sustin ca, întrucât legea
atacata prevede o diminuare a sumelor alocate sanatatii cu 38%, „în conditiile
în care a fost unanim acceptat ca sistemul de sanatate a suferit de o
subfinantare permanenta", se încalca prevederile art. 34 alin. (1) si (2)
din Constitutie.
In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului,
precum si Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere asupra
sesizarii de neconstitutionalitate.
Presedintele Senatului a
comunicat punctul sau de vedere sub nr. I/2.685 din 27 decembrie 2010,
înregistrat la Curtea Constitutionala cu nr. 18.015 din 27 decembrie 2010.
Reiterând argumentele autorilor criticii de neconstitutionalitate, presedintele
Senatului considera ca sesizarea este întemeiata.
Presedintele Camerei Deputatilor a transmis punctul sau de vedere cu adresa nr. 51/6.210 din 24
decembrie 2010, înregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 17.983 din 24
decembrie 2010, prin care apreciaza ca sesizarea de neconstitutionalitate este
neîntemeiata. In acest sens, arata, în esenta, ca masurile adoptate prin legea
criticata sunt conforme cu prevederile constitutionale invocate si se impun
pentru „apararea securitatii nationale si a drepturilor si libertatilor
cetatenilor. Lipsa acestor masuri ar avea ca efect grave perturbari ale
exercitarii tuturor drepturilor si libertatilor fundamentale".
Guvernul, în punctul
sau de vedere comunicat cu nr. 5/10.006 din 27 decembrie 2010 si înregistrat la
Curtea Constitutionala sub nr. 17.996 din 27 decembrie 2010, considera ca
sesizarea este neîntemeiata. Astfel, referitor la obligatia Guvernului de a
supune spre adoptare Parlamentului proiectele de legi bugetare pâna la data de
15 octombrie a fiecarui an, arata ca aceasta nu reprezinta o obligatie
constitutionala. De asemenea, si în ceea ce priveste celelalte critici
formulate, Guvernul apreciaza ca acestea vizeaza aspecte de oportunitate, iar
nu de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii bugetului de stat pe anul
2011.
CURTEA,
examinând sesizarea de neconstitutionalitate, punctele
de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului,
raportul întocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile legii criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea a fost legal sesizata si este competenta,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 1, 10, 15,
16 si 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, sa solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate formulata de
cei 54 de deputati.
Obiectul controlului de neconstitutionalitate îl
constituie Legea bugetului de stat pe anul 2011, care, în opinia autorilor
sesizarii, contravine, în ordinea invocarii, prevederilor constitutionale ale
art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (1), art. 138 alin. (5),art. 53, art. 49 alin.
(2), art. 47 si art. 34 alin. (1) si (2), al caror cuprins este urmatorul:
- Art. 1 alin. (5): „In România, respectarea
Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";
- Art. 61 alin. (1): „Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a
tarii.";
- Art. 138 alin. (5): „Nicio cheltuiala bugetara nu
poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.";
- Art. 53: „(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor
libertati poate fi restrâns numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz,
pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei
publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei
penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru
ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusa numai daca este
necesara într-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu
situatia care a determinat-o, sa fie aplicata în mod nediscriminatoriu si fara
a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.";
- Art. 49 alin. (2): „Statul acorda alocatii pentru
copii si ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte
forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin
lege.";
- Art. 47: „(1) Statul este obligat sa ia masuri de
dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor
un nivel de trai decent.
(2) Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de
maternitate platit, la asistenta medicala în unitatile sanitare de stat, la
ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private,
prevazute de lege. Cetatenii au dreptul si la masuri de asistenta sociala,
potrivit legii.";
-Art. 34 alin. (1) si (2): „(1) Dreptul la ocrotirea
sanatatii este garantat.
(2) Statul este obligat sa ia masuri pentru
asigurarea igienei si a sanatatii publice."
Procedând la examinarea sustinerilor autorilor
sesizarii, Curtea Constitutionala retine ca Legea bugetului de stat pe anul
2011, potrivit art. 1 din lege, „prevede si autorizeaza pentru anul 2011
veniturile pe capitole si subcapitole si cheltuielile pe destinatii si pe
ordonatorii principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele Fondului
national unic de asigurari sociale de sanatate, creditelor externe, fondurilor
externe nerambursabile si activitatilor finantate integral din venituri
proprii."
In sensul art. 137 alin. (1) din Constitutie, potrivit
caruia „Formarea, administrarea, întrebuintarea si controlul resurselor
financiare ale statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale
institutiilor publice sunt reglementate prin lege", a fost adoptata
Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, publicata în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, care stabileste principiile,
cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si
utilizarea fondurilor publice, precum si responsabilitatile institutiilor publice
implicate în procesul bugetar. Din prevederile constitutionale si dispozitiile
legale mentionate rezulta ca bugetul se constituie ca un plan financiar al
statului, aprobat prin lege, prin care sunt prevazute veniturile si
cheltuielile publice stabilite în fiecare an, necesare îndeplinirii functiilor
si sarcinilor statului. Astfel, în acest domeniu, Guvernul, în concordanta cu
art. 138 alin. (1) si (2) din Constitutie, asigura elaborarea proiectelor
legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului.
Or, în cauza, a fost adoptata, cu anumite corective,
Legea bugetului de stat pe anul 2011 promovata de Guvern, nerespectarea de
catre acesta a termenului de recomandare prevazut de art. 35 alin. (4) din
Legea nr. 500/2002, precum si faptul ca la data depunerii proiectului bugetului
de stat la Parlament nu erau adoptate 3 legi importante, nefiind sanctionate
nici constitutional, nici legal.
In aceste conditii, Curtea nu poate retine înfrângerea
art. 61 alin. (1) din Constitutie privind rolul Parlamentului, deoarece
Guvernul are numai atributia de a elabora si de a prezenta Parlamentului
proiectul legii bugetului de stat, iar acesta, ca unica autoritate legiuitoare
a tarii, îl dezbate si îl aproba prin vot.
Potrivit alin. (2) al art. 138 din Constitutie, bugetul
se elaboreaza anual, acest principiu aplicându-se atât actului denumit buget,
cât si componentelor sale, care, însumate, nu pot fi diferite de el.
Cerinta constitutionala a art. 138 alin. (5) impune
stabilirea concomitenta a unei cheltuieli cu sursa de finantare, adica a
venitului necesar pentru suportarea ei, spre a se evita consecintele economice
si sociale profund negative ale stabilirii unei cheltuieli bugetare fara
acoperire. Din cuprinsul Legii bugetului de stat pe anul 2011 nu rezulta
asemenea neconcordante sau necorelari care sa dezechilibreze raportul între
venituri si cheltuieli, astfel ca nu se poate retine înfrângerea normei
constitutionale sus-mentionate.
O alta critica priveste sustinerea potrivit careia
„fundamentarea bugetului de stat pe o crestere salariala de doar 15% si nu pe
încetarea diminuarii cu 25% a drepturilor salariale imprima, în mod evident, un
caracter permanent masurii de diminuare a drepturilor salariale", ceea ce
contravine art. 53 din Constitutie, precum si jurisprudentei Curtii
Constitutionale, care a statuat „caracterul exceptional si temporar" al
restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.
Sub acest aspect, Curtea constata ca obligatia impusa
legiuitorului de instanta constitutionala, aceea ca dupa 1 ianuarie 2011 sa
înceteze diminuarea cu 25% a drepturilor salariale, este întemeiata tocmai pe
exigentele art. 53 din Constitutie.
In aceste conditii, este prerogativa legiuitorului
stabilirea modalitatii de realizare a procesului de revenire etapizata a
cuantumului drepturilor salariale la nivelul avut anterior diminuarii cu 25%,
care va decide în functie de situatia economica si financiara a tarii.
Pentru anul 2011, legiuitorul a reglementat o revenire
de 15% fata de reducerea salariala de 25% aprobata prin Legea nr. 118/2010
privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar,
publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie
2010.
In fine, în opinia autorilor sesizarii, Legea bugetului
de stat pe anul 2011 contravine si prevederilor constitutionale ale art. 49 si
art. 47, precum si celor ale art. 34 alin. (1) si (2), prin reducerea drastica
a indemnizatiilor si stimulentelor de natura a încuraja dezvoltarea demografica
a populatiei si prin diminuarea sumelor alocate sanatatii cu 38%.
Protectia sociala reprezinta un ansamblu de actiuni,
decizii si masuri întreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau
înlaturarea consecintelor unor evenimente considerate ca riscuri sociale asupra
conditiilor de viata ale populatiei.
O strategie care s-ar limita la a usura situatia celor
mai vulnerabile si afectate persoane ar risca sa nu primeasca suportul necesar
al restului populatiei, care se simte ea însasi a fi într-o stare de lipsa permanenta
a resurselor necesare pentru a asigura un mod de viata considerat decent.
Accentul cade, în mod special, pe lipsa resurselor economice.
Fata de cele expuse, Curtea constata ca Legea bugetului
de stat pe anul 2011 nu contravine prevederilor constitutionale invocate de
autorii sesizarii.
In temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4)
din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1)
si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Constata ca Legea bugetului de stat pe anul 2011 este
constitutionala.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica presedintelui României,
presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se
publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 28 decembrie 2010 si
la aceasta au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru,
Acsinte Gaspar, Petre Lazaroiu, Mircea Stefan Minea, Iulia Antoanella Motoc,
Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan si Tudorel Toader, judecatori.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-sef,
Doina Suliman