DECIZIE   Nr. 1627 din 16 decembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. 1 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 104 din 9 februarie 2011

Augustin Zegrean                - preşedinte

Aspazia Cojocaru                -judecător

Acsinte Gaspar                   -judecător

Mircea Ştefan Minea           -judecător

Iulia Antoanella Motoc        -judecător

Ion Predescu                       -judecător

Puskas Valentin Zoltan       -judecător

Tudorel Toader                    -judecător

Oana Cristina Puică            - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de George Petric în Dosarul nr. 54/92/2007 al Tribunalului Militar Bucureşti.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 1 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 54/92/2007, Tribunalul Militar Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată de George Petric cu ocazia soluţionării unei cauze penale în care inculpaţii aveau calitatea de militari la data săvârşirii faptei, autorul excepţiei fiind însă trecut ulterior în rezervă.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală încalcă egalitatea în drepturi şi dreptul la un proces echitabil, întrucât permit instanţelor militare să judece şi cauze în care sunt părţi persoane care au pierdut calitatea de militari activi. Invocă, în acest sens, considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 610/2007.

Tribunalul Militar Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 433/2005, nr. 1.224/2008 si nr. 1.179/2009.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003, având următorul cuprins: „Când competenţa instanţei este determinată de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârşirea infracţiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când:

a) fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului;

b) s-a dat o hotărâre în primă instanţă."

In susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi a prevederilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate şi în prezenta cauză şi cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 781 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate, reţinând că esenţială este calitatea pe care persoana o avea la momentul săvârşirii infracţiunii, iar acest lucru este cu atât mai evident pentru ipoteza în care fapta săvârşită a avut legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului, cum este cazul în speţă, In plus, prevederile art. 40 din Codul de procedură penală nu instituie niciun fel de discriminări între persoanele care, aşa cum s-a petrecut în cazul autorului excepţiei, au fost trecute în rezervă după săvârşirea faptei, ele aplicându-se în mod egal tuturor învinuiţilor ori inculpaţilor aflaţi în aceeaşi situaţie juridică. De altfel, în virtutea dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul este liber să reglementeze competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată, cu condiţia respectării celorlalte norme şi principii prevăzute în Legea fundamentală, or, aşa cum s-a arătat mai sus, prevederile art. 40 din Codul de procedură penală se circumscriu textelor constituţionale amintite.

Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin decizia mai sus menţionată, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii:

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de George Petric în Dosarul nr. 54/92/2007 al Tribunalului Militar Bucureşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 decembrie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică