DECIZIE Nr.
1573 din 19 noiembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 54 alin. 2 din Codul familiei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 841 din 7 decembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 alin. 2 din Codul familiei,
excepţie ridicată de Dorin Rachel în Dosarul nr. 9.811/193/2008 al Judecătoriei
Botoşani - Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, având în
vedere faptul că autorul acesteia solicită completarea textului de lege
criticat.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 23 martie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 9.811/193/2008, Judecătoria Botoşani - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
54 alin. 2 din Codul familiei. Excepţia a fost ridicată de Dorin Rachel
într-o cauză ce are ca obiect o acţiune în tăgăduirea paternităţii.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile criticate sunt contrare
dispoziţiilor constituţionale şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la respectarea vieţii private
şi de familie, şi propune ca, de lege ferenda, acestea să se modifice în
sensul introducerii, în sfera persoanelor care pot formula acţiunea în tăgăduirea
paternităţii, atât a „adevăratului tată", cât şi a oricărei persoane care
dovedeşte un interes legitim.
Judecătoria Botoşani - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. In
acest sens, arată că, întrucât nu se recunoaşte şi reclamantului posibilitatea
de a introduce acţiunea în tăgăduirea paternităţii, deşi are, în egală măsură,
un interes legitim în promovarea acesteia, textul de lege criticat este contrar
dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Astfel, se restrânge
posibilitatea de a conferi semnificaţie judiciară unei realităţi biologice,
făcând-o dependentă de bunul plac al unei persoane cu ignorarea intereselor
legitime şi ale altor persoane.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile criticate sunt constituţionale. Totodată, arată că motivarea
autorului excepţiei are în vedere necesitatea modificării dispoziţiilor
textului de lege criticat prin includerea în rândul persoanelor care pot să
introducă acţiune în tăgada paternităţii şi a adevăratului tată, precum şi a
oricărei persoane care dovedeşte un interes legitim, aspect care excedează
competenţei Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate
cu care a fost sesizată.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 54 alin. 2 din Codul familiei, republicat în
Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, având următorul conţinut: „Acţiunea
în tăgăduirea paternităţii poate fi pornită de oricare dintre soţi, precum şi
de către copil; ea poate fi continuată de moştenitori."
Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor
constituţionale ale art. 26 alin. (1) privind viaţa intimă, familială şi
privată şi ale art. 8 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la respectarea vieţii
private şi de familie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că autorul solicită completarea textului de lege criticat, în sensul
de a se introduce în sfera persoanelor care pot formula acţiunea în tăgăduirea
paternităţii atât adevăratul tată, cât şi orice persoană care dovedeşte un
interes legitim. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competenţa de
soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea
nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire
la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse
controlului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 alin. 2 din Codul familiei,
excepţie ridicată de Dorin Rachel în Dosarul nr. 9.811/193/2008 al Judecătoriei
Botoşani - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 noiembrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu