DECIZIE Nr. 157 din 17 martie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 85 din
Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 419 din 18 mai 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Popa - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor,
exceptie ridicata de Matrona Bica in Dosarul nr. 2.796/2004 al Tribunalului
Tulcea.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Curtea dispune sa se faca apelul si in Dosarul nr. 52D/2005 care are ca
obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicata de Stefan Bouros in
Dosarul nr. 2.797/2004 al Tribunalului Tulcea.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor, avand in vedere
identitatea de obiect a acestora.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune
conexarea Dosarului nr. 52D/2005 la Dosarul nr. 51D/2005, care este primul
inregistrat.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata, intrucat critica de
neconstitutionalitate vizeaza, in fapt, o omisiune legislativa asupra careia
Curtea Constitutionala nu are competenta de a se pronunta. In ceea ce priveste
dispozitiile art. 85 din Legea nr. 164/2001 arata ca tratamentul juridic
diferit instituit prin acestea este justificat de statutul special pe care il
au magistratii.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
Prin incheierile din 23 decembrie 2004, pronuntate in dosarele nr.
2.796/2004 si nr. 2.797/2004, Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 85
din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor. Exceptia a fost ridicata
de Matrona Bica si de Stefan Bouros cu prilejul solutionarii unor contestatii
formulate impotriva deciziilor Casei judetene de pensii Tulcea privind
recalcularea pensiilor.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, in
esenta, ca textul de lege criticat contravine dispozitiilor principiului
constitutional al egalitatii in drepturi. In acest sens, arata ca art. 85 din
Legea nr. 303/2004 nu prevede luarea in calcul la stabilirea vechimii in
magistratura si a perioadei in care magistratul a urmat cursurile de zi ale
invatamantului juridic superior. Asa fiind, aceste prevederi legale creeaza o
situatie discriminatorie in raport cu celelalte categorii de pensionari, care,
potrivit art. 169 alin. (1^1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de
pensii si alte drepturi de asigurari sociale, beneficiaza, la stabilirea
stagiului de cotizare, si de luarea in calcul a perioadei studiilor superioare,
urmate si absolvite la cursuri de zi.
Tribunalul Tulcea apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate nu este
intemeiata. Astfel, faptul ca, potrivit art. 169 alin. (1^1) din Legea nr.
19/2000, perioada studiilor superioare este luata in calcul la stabilirea
stagiului de cotizare nu atrage dupa sine concluzia ca o lege speciala
ulterioara, cum este Legea nr. 303/2004, trebuia sa prevada ca aceeasi perioada
constituie si vechime in magistratura. De asemenea, arata ca dispozitiile legii
speciale se completeaza cu dreptul comun in materie, respectiv Legea nr. 19/2000.
Prin urmare, "pensia de serviciu a ramas stabilita conform legii speciale,
fara a aduce nici o atingere cuantumului acesteia, iar pensionarea
necontributiva s-a calculat conform legii care constituie dreptul comun in
materie". In sfarsit, arata ca, "fiind vorba de o perioada
necontributiva, legiuitorul nu putea sa dispuna intre diferitele categorii de
persoane care au absolvit o facultate sau alta, abia intr-o asemenea situatie
creand un regim discriminatoriu".
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile
de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata.
In acest sens, arata ca intre categoria celor pensionati in baza sistemului
public de pensii si magistratii pensionari nu se poate pune problema existentei
unei discriminari, atata vreme cat ne aflam in prezenta a doua sisteme de
pensionare bazate pe criterii si conditii diferite, deosebiri care le justifica
existenta distincta. De asemenea, mentioneaza ca recunoasterea posibilitatii de
a obtine pensie de serviciu este un beneficiu acordat de lege unor categorii
profesionale si tocmai aspectele distincte fata de reglementarea-cadru in
materia pensiilor justifica o lege speciala. In sfarsit, aminteste ca, potrivit
jurisprudentei Curtii Constitutionale, instituirea de regimuri juridice diferite
in situatii care impun rezolvari diferite nu poate fi apreciata drept o
incalcare a principiului egalitatii in fata legii.
Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile art. 85 din Legea nr. 303/2004
nu contravin prevederilor art. 16 din Constitutie. Astfel, arata ca textul
legal criticat se aplica tuturor categoriilor de persoane prevazute in ipoteza
normei legale, fara nici o discriminare pe criterii arbitrare. In acelasi sens,
aminteste jurisprudenta Curtii Constitutionale in care s-a statuat ca principiul
egalitatii presupune ca la situatii egale sa corespunda un tratament egal, iar
violarea acestui principiu exista atunci cand se aplica un tratament
diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si
rezonabila. In acelasi timp observa ca prin exceptia de neconstitutionalitate
autorul acesteia solicita in realitate extinderea dispozitiilor legale
criticate si la alte situatii care nu sunt prevazute de art. 85 din Legea nr.
303/2004, dar se regasesc in cuprinsul art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
19/2000, or, aminteste ca instanta de contencios constitutional nu are
competenta de a crea, de a abroga sau de a modifica o norma juridica, devenind
astfel un "legislator pozitiv", si nici nu se poate substitui
legiuitorului pentru adaugarea unor noi prevederi celor deja existente.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 85 din Legea nr.
303/2004 privind statutul magistratilor, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, dispozitii potrivit carora:
"Constituie vechime in magistratura perioada in care magistratul sau
persoana asimilata acestuia a indeplinit functiile de judecator, procuror,
personal de specialitate juridica din fostele arbitraje de stat,
magistrat-asistent, auditor de justitie sau personal de specialitate juridica
asimilat magistratilor, precum si perioada in care o persoana a fost avocat,
notar, asistent judiciar, consilier juridic sau a indeplinit functii de
specialitate juridica in aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale,
Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi sau
al Consiliului Legislativ, potrivit prezentei legi."
In sustinerea neconstitutionalitatii acestui text de lege autorii acesteia
invoca dispozitiile art. 16 din Constitutie. Curtea observa insa ca in
realitate criticile de neconstitutionalitate sunt raportate doar la prevederile
alin. (1) al art. 16, prevederi potrivit carora "Cetatenii sunt egali in
fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara
discriminari".
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, potrivit
art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de
pensii si alte drepturi de asigurari sociale, la stabilirea stagiului de
cotizare, in vederea acordarii pensiei si a altor drepturi in sistemul public,
se ia in calcul, ca perioada necontributiva asimilata, si perioada in care
asiguratul a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, cu conditia
absolvirii. Aceste reglementari sunt aplicabile, deopotriva, tuturor
persoanelor care solicita acordarea drepturilor de asigurari sociale. Conform
art. 169 alin. (1^1) din aceeasi lege, in cazul recalcularii la cerere a
pensiilor stabilite anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000 se ia in
calcul si stagiul de cotizare asimilat prevazut de art. 38 alin. (1) lit. b).
Spre deosebire de aceste prevederi legale, dispozitiile art. 85 din Legea
nr. 303/2004, criticat de autorul exceptiei, reglementeaza vechimea in
magistratura, respectiv functiile indeplinite care sunt cuprinse in aceasta
notiune. Vechimea in magistratura constituie temeiul acordarii unor drepturi
specifice acestei categorii profesionale, printre care si pensia de serviciu
pentru magistrati. Acest tip special de pensie are doua componente: o parte
achitata din fondurile de asigurari sociale din sistemul public si o parte
acordata de la bugetul de stat.
Perioada studiilor universitare se ia in calcul la stabilirea partii de
pensie cuvenite din sistemul public de asigurari sociale, in mod egal, pentru
toti asiguratii. Legiuitorul a optat insa, fara a incalca nici o dispozitie
constitutionala, in sensul ca perioada studiilor juridice nu trebuie inclusa in
calculul vechimii in magistratura, care este temei al stabilirii pensiei de
serviciu.
Curtea constata insa ca, din modul in care a fost formulata exceptia de
neconstitutionalitate, autorii acesteia nu critica art. 85 din Legea nr.
303/2004 pentru cuprinsul sau, ci pentru ceea ce lipseste acestui text de lege.
In consecinta, fata de dispozitiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992,
potrivit carora "Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra
constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea
modifica sau completa prevederile supuse controlului", exceptia de
neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa ca inadmisibila.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor,
exceptie ridicata de Matrona Bica in Dosarul nr. 2.796/2004 al Tribunalului
Tulcea si de Stefan Bouros in Dosarul nr. 2.797/2004 al aceleiasi instante.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 17 martie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Patricia Marilena Ionea