DECIZIE Nr. 156 din 17 aprilie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28^1 pct.
1 lit. b) din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 357 din 26 mai 2003

Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedura penala, exceptie
ridicata de Dumitru Octavian Radulescu in Dosarul nr. 582/2002 al Curtii de
Apel Bucuresti - Sectia I penala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Magistratul-asistent informeaza asupra cererii formulate de aparatorul
autorului exceptiei, pentru acordarea unui nou termen de judecata, avand in
vedere imposibilitatea de prezentare din motive medicale.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune acordarii unui nou termen de
judecata.
Deliberand, Curtea respinge cererea formulata.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca nefondata,
aratand ca textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale
invocate in motivarea exceptiei.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 17 decembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 582/2002,
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din
Codul de procedura penala. Exceptia a fost ridicata de Dumitru Octavian
Radulescu, inculpat in dosarul mentionat.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale,
deoarece judecarea infractiunilor de care sunt acuzati notarii publici direct
de curtile de apel creeaza o situatie discriminatorie intre notarii publici, pe
de o parte, si ceilalti liber-profesionisti ori functionari publici, pe de alta
parte, si ii priveaza de triplul grad de jurisdictie. Se mai arata ca in acest
mod se incalca prevederile art. 1 alin. (3) si ale art. 16 alin. (1) din
Constitutie, precum si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de
procedura penala este nefondata. Se arata ca instituirea regulilor de
desfasurare a procesului este de competenta legiuitorului, conform art. 125
alin. (3) din Constitutie. Ca urmare, legiuitorul poate institui, in
considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si
modalitati de exercitare a drepturilor procedurale, fara a fi incalcat accesul
liber la justitie, care nu inseamna accesul la toate structurile judecatoresti
si la toate caile de atac. Cu privire la caile de atac si la invocarea art. 6
paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, se arata ca prin Protocolul nr. 7 aditional la conventie s-a
prevazut la art. 2 dublul grad de jurisdictie in materie penala, ceea ce legea
romana prevede.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in
conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile
ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In argumentarea acestui punct de vedere se invoca jurisprudenta Curtii
Constitutionale, potrivit careia nu este contrara principiului egalitatii
instituirea unor reguli speciale, inclusiv in ceea ce priveste caile de atac,
cat timp ele asigura egalitatea juridica a cetatenilor in utilizarea lor. De
asemenea, accesul liber la justitie nu inseamna accesul la toate structurile
judecatoresti si la toate caile de atac prevazute de lege. Pe de alta parte,
necesitatea stabilirii de competente speciale in raport cu calitatea unor
categorii de persoane este un principiu unanim admis. In ceea ce priveste
pretinsa incalcare a conventiei, Guvernul arata ca dispozitiile legale
criticate sunt in acord cu prevederile art. 2 din Protocolul nr. 7 aditional la
conventie, referitoare la dreptul la un dublu grad de jurisdictie in materie
penala. In fine, se arata ca neprevederea caii de atac a apelului nu inseamna
ca nu sunt garantate drepturile procesuale, deoarece, potrivit art. 385^6 alin.
3 din Codul de procedura penala, recursul declarat impotriva unei hotarari
care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele
de casare prevazute in art. 385^9, iar instanta este obligata sa examineze
cauza sub toate aspectele.
Avocatul Poporului apreciaza ca textul de lege criticat este
constitutional. In acest sens se arata ca dispozitiile art. 28^1 pct. 1 lit. b)
din Codul de procedura penala nu sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1)
din Constitutie, intrucat situatia juridica a notarilor publici este diferita
de a celorlalte categorii de liber-profesionisti ori functionari publici. Actele
indeplinite de ei sunt de autoritate publica si au forta probanta prevazuta de
lege, ceea ce a determinat legiuitorul sa-i alature magistratilor, atribuind
curtilor de apel competenta judecarii infractiunilor savarsite de notarii
publici. Dispozitiile legale criticate nu contravin nici prevederilor art. 6
paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece acest
concept nu presupune, in mod necesar, existenta mai multor grade de jurisdictie
si a mai multor cai de atac impotriva hotararilor judecatoresti, nici
posibilitatea exercitarii acestora de catre toate partile din proces. De
altfel, art. 2 din Protocolul nr. 7 aditional la conventie prevede dreptul la un
dublu grad de jurisdictie in materie penala, ceea ce dispozitiile legale
criticate respecta pe deplin. De asemenea, potrivit art. 125 alin. (3) din
Constitutie, competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege, iar
potrivit art. 128 din Constitutie, partile pot exercita caile de atac in
conditiile legii, astfel incat nu se poate vorbi de incalcarea prevederilor
Conventiei.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), art. 2,
3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedura penala, care prevad ca sunt de
competenta de judecata in prima instanta a curtii de apel "infractiunile
savarsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale, de procurorii de la
parchetele de pe langa aceste instante, precum si de notarii publici".
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale mentionate sunt contrare
prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea
in drepturi in fata legii si a autoritatilor publice, si ale art. 1 alin. (3),
referitoare la Romania ca stat de drept in care dreptatea este valoarea suprema
si garantata. De asemenea, aceleasi dispozitii sunt considerate contrare
prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul la judecarea in
mod echitabil a cauzei sale.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata, intrucat dispozitiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de
procedura penala nu contravin nici uneia dintre prevederile constitutionale
invocate. Stabilirea competentei, inclusiv a celei dupa calitatea persoanei, este
atributul exclusiv al legiuitorului [art. 125 alin. (3) din Constitutie].
Aceeasi competenta exclusiva revine legiuitorului si in stabilirea si
reglementarea utilizarii cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti.
Faptul ca nu se poate folosi, in cauza, calea de atac a apelului nu afecteaza
drepturile procesuale ale inculpatului, avand in vedere dispozitiile art. 385^6
alin. 3 din Codul de procedura penala, care prevad ca recursul, in acest caz,
nu se limiteaza la motivele de casare enumerate in art. 385^9 din Codul de
procedura penala, iar instanta este obligata sa examineze intreaga cauza sub
toate aspectele.
Dispozitiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedura penala nu
incalca nici prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece dreptul la un
proces echitabil nu inseamna, in mod necesar, existenta mai multor grade de
jurisdictie.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si (6) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a art. 28^1 pct. 1 lit. b) din
Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Dumitru Octavian Radulescu in
Dosarul nr. 582/2002 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penala.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 17 aprilie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu