DECIZIE Nr.
154 din 10 februarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedura
civila si art. 62 alin. 2 si 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si
biletului la ordin
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 125 din 2 martie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură
civilă şi art. 62 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi
biletului la ordin, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Construcţii
Feroviare Moldova" - S.A. din Iaşi în Dosarul nr. 332/245/2007 al
Tribunalului Iaşi - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 31 martie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 332/245/2007, Tribunalul Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. 3 din Codul de
procedură civilă şi art. 62 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei
şi biletului la ordin.
Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială
„Construcţii Feroviare Moldova" - S.A. din Iaşi cu ocazia soluţionării
unui recurs formulat într-o cauză civilă având ca obiect o contestaţie la
executare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate contravin
prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1), (2) şi
(3), art. 53 alin. (2) şi art. 124 alin. (2), deoarece „restrâng abuziv
mijloacele procedurale de apărare ale justiţiabililor, prin limitarea invocării
de către persoanele vătămate în drepturile lor a apărărilor de fond în cadrul
contestaţiei la executare."
Tribunalul Iaşi -
Secţia civilă apreciază excepţia de
neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. Face referire, de
asemenea, la Decizia nr. 935/2006, prin care Curtea Constituţională a statuat
că prevederile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă sunt
constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă şi art.
62 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin,
publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, dispoziţii care au
următorul cuprins:
- Art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă: „In
cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care
nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la
executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede
în acest scop o altă cale de atac";
- Art. 62 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 58/1934 asupra
cambiei şi biletului la ordin: „Opoziţia se va introduce la judecătoria care
a învestit cambia cu formula executorie. Judecătoria va judeca opoziţia
potrivit Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cu precădere, înaintea
oricărei alte pricini.
Hotărârea pronunţată asupra opoziţiei va putea fi
atacată cu apel în termen de 15 zile de la pronunţare."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 16 alin. (1) - egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) şi (3) -
accesul liber la justiţie, art. 53 alin. (2) - restrângerea unor drepturi sau a
unor libertăţi şi art. 124 alin. (2) - înfăptuirea justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că asupra criticii având ca obiect dispoziţiile art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă s-a
pronunţat în mai multe rânduri, de exemplu, prin Decizia nr. 454/2003,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 926 din 23 decembrie 2003, sau prin Decizia nr. 935/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2007, respingând
excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
In deciziile amintite, Curtea a reţinut că, „în esenţă,
contestaţia la executare este destinată să înlăture neregularităţile comise cu
prilejul urmăririi silite sau să ofere lămuriri cu privire la înţelesul,
întinderea sau aplicarea titlului executoriu ce urmează să fie valorificat.
In cadrul soluţionării contestaţiei, instanţa nu poate
examina împrejurări ce vizează fondul cauzei şi care sunt de natură să repună
în discuţie hotărâri ce emană de la organe cu activitate jurisdicţională, în
faţa cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părţile având posibilitatea,
cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare. O soluţie contrară, sub
acest aspect, ar nesocoti principiul autorităţii de lucru judecat."
Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 62 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi
biletului la ordin, se constată că şi aceasta este neîntemeiată. Asupra
constituţionalităţii acestor dispoziţii de lege Curtea s-a pronunţat prin
Decizia nr. 792 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2007. Cu acel
prilej Curtea a reţinut că, potrivit textelor de lege
criticate, debitorul poate face opoziţie la executare în termen de 5 zile de la
primirea somaţiei şi judecătoria va judeca opoziţia potrivit Codului de
procedură civilă, de urgenţă şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.
Curtea a stabilit că prin alin. 3 al art. 62 se
instituie o normă specială, ce derogă de la prevederile referitoare la
executarea silită cuprinse în Codul de procedură civilă. Astfel, calea de atac
a hotărârii pronunţate asupra opoziţiei este apelul, şi nu recursul, acest apel
declarându-se în termen de 15 zile de la pronunţarea hotărârii, şi nu de la
comunicarea acesteia.
Totodată, Curtea a mai reţinut că exercitarea unui
drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru,
prevăzut de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, între care şi
stabilirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului
drept nu mai este posibilă. Ca urmare, neexercitarea dreptului de a declara
apel în termenul de 15 zile de la pronunţarea hotărârii asupra opoziţiei
cambiale, datorită lipsei de diligentă a titularului acestuia, nu are
semnificaţia încălcării normelor constituţionale invocate.
Atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste
decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, neintervenind
elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă şi art. 62 alin. 2
şi 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Construcţii Feroviare Moldova" - S.A.
din Iaşi în Dosarul nr. 332/245/2007 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 februarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman