Decizia Nr.151 din 14.03.2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mihael Căcescu în Dosarul nr. 3.183/324/2015 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.008D/2017.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei părţile Societatea Combavipor - S.A. din Galaţi şi Societatea Galmopan - S.A. din Galaţi au depus note scrise prin care se solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că în această materie există precedent constituţional şi nu există temeiuri pentru reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 13 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.183/324/2015, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mihael Căcescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe civile prin care a fost admisă contestaţia la executare şi, în consecinţă, au fost anulate toate formele de executare şi desfiinţate toate măsurile de executare.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate care reglementează supravieţuirea legii vechi sunt în contradicţie cu principiul aplicării imediate şi generale a legii noi.7. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile legale criticate fiind constituţionale.8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi."13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legii.14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 409 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 13 iulie 2015, paragraful 12, a statuat că prin dispoziţia legală criticată legiuitorul a optat ca legea de procedură nouă să se aplice numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, spre deosebire de vechea reglementare procesual civilă (art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865), potrivit căreia legea nouă se aplică, de la data intrării ei în vigoare, şi proceselor, şi executărilor silite începute sub legea veche.15. Dispoziţiile legale criticate au fost adoptate de legiuitor în cadrul competenţei sale, astfel cum este consacrată prin prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", justificat de necesitatea asigurării unei judecăţi sau executări silite unitare, care să se desfăşoare după reguli previzibile - dinainte cunoscute, având în vedere caracterul unitar al procesului civil.16. În jurisprudenţa sa, Curtea a mai reţinut faptul că în ceea ce priveşte rezolvarea conflictului în timp al legilor de procedură, prin determinarea situaţiilor juridice care rămân supuse vechii reglementări, precum şi a celor care sunt guvernate de noua reglementare, aceasta nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci una de aplicare a legii în timp, care este de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 152 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 11 mai 2004).17. Principiul aplicării imediate a normei procesuale este de sorginte legală, iar nu constituţională, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la acesta în anumite situaţii particulare, fără ca o atare soluţie să fie calificată ca neconstituţională.18. Prin urmare, principiile care guvernează aplicarea în timp a legii de procedură civilă - aplicarea imediată a normei procesuale şi, corelativ, supravieţuirea legii vechi - sunt de sorginte legală, iar nu constituţională, legiuitorul având competenţa conferită de art. 126 din Legea fundamentală de a da preeminenţă unuia dintre ele, astfel încât Curtea nu poate reţine nicio relaţie de contrarietate dintre dispoziţiile legale criticate şi art. 78 din Constituţie care conferă cetăţenilor posibilitatea cunoaşterii prevederilor legii în vederea respectării drepturilor şi obligaţiilor corelative reglementate de acestea. De altfel, Curtea reţine că, astfel cum au fost formulate, criticile de neconstituţionalitate vizează aplicarea în timp a legilor, ceea ce nu intră în sfera de cuprindere a art. 78 din Constituţie.19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihael Căcescu în Dosarul nr. 3.183/324/2015 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 14 martie 2019.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Andreea Costin