DECIZIE Nr. 15 din 21 ianuarie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin.
1 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 115 din 24 februarie 2003

Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata
de Ilie Nicolescu in Dosarul nr. 4.459/2002 al Judecatoriei Pitesti.
La apelul nominal, lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal
indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public, apreciind ca dispozitiile legale
criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate, solicita
respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 28 martie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 4.459/2002,
Judecatoria Pitesti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedura
civila, exceptie ridicata de Ilie Nicolescu intr-o cauza civila avand ca obiect
contestatie la executare.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile
legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 4 alin. (2),
art. 11, 16 si 20, precum si prevederilor art. 6 pct. 1 din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In acest sens, se
arata ca textul de lege criticat, care lasa la aprecierea instantei de judecata
stabilirea cuantumului cautiunii pentru suspendarea executarii silite,
"creeaza o discriminare pe criteriul averii", prin aceea ca se
constrange contestatorul "sa depuna o suma pentru a asigura posibilitatea
achitarii unei datorii pe care nu o are ori a carei intindere nu este cea
pretinsa de creditor [...]." In acest mod, autorul exceptiei considera ca
se poate "da nastere unui nou proces" al carui obiect este
"recuperarea prejudiciului cauzat de lipsa de folosinta a sumei consemnate
[...]", ceea ce duce, datorita prelungirii termenului de solutionare a
cauzei, la neindeplinirea exigentei "termenului rezonabil". In
legatura cu acest aspect, autorul exceptiei invoca, din jurisprudenta Curtii
Europene a Drepturilor Omului, cauza "Bricmont contra Belgiei", 1986.
Judecatoria Pitesti apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, textul de lege criticat fiind in concordanta atat cu principiul
egalitatii in drepturi consacrat prin art. 16 din Constitutie, cat si cu cel al
solutionarii cauzei intr-un "termen rezonabil", prevazut de art. 6
pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In argumentarea acestui punct de vedere, se arata ca, potrivit art. 125 alin.
(3) din Constitutie, competenta si procedura de judecata ale instantelor
judecatoresti sunt stabilite de lege. Totodata, potrivit art. 403 alin. 3 din
Codul de procedura civila, partea interesata are posibilitatea sa atace
incheierea data asupra suspendarii executarii si, cu acest prilej, sa supuna
controlului judecatoresc si cautiunea al carei cuantum ar fi disproportionat
fata de valoarea obiectului executarii.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit in cauza de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile
legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile
Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia
de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
403 alin. 1 din Codul de procedura civila, care au urmatorul cuprins:
"Pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind
executarea silita, instanta competenta poate suspenda executarea, daca se
depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta, in afara de cazul in care
legea dispune altfel."
Textele constitutionale a caror incalcare este invocata de autorul
exceptiei sunt urmatoarele:
- Art. 4. alin. (2): "Romania este patria comuna si indivizibila a
tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine
etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de
avere sau de origine sociala.";
- Art. 11: "(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu
buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din
dreptul intern.";
- Art. 16: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor
publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si
libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate
la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile
interne, au prioritate reglementarile internationale."
De asemenea, se sustine ca este infrant pct. 1 al art. 6 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit
caruia: "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod
public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta
independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra
incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra
temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa.
Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de
sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului
sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice, ori
al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele
minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in
masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in
imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere
intereselor justitiei."
Examinand exceptia, Curtea constata ca dispozitiile art. 403 alin. 1 din
Codul de procedura civila au mai fost supuse controlului de
constitutionalitate. Astfel, Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr.
150 din 9 mai 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
508 din 15 iulie 2002, ca textul de lege nu instituie diferente de tratament
juridic sau privilegii ori discriminari. De asemenea, Curtea a retinut ca,
potrivit art. 403 alin. 3 din Codul de procedura civila, "Asupra cererii
de suspendare formulate potrivit alin. 1 si 2 instanta, in toate cazurile, se
pronunta prin incheiere, care poate fi atacata cu recurs, in mod separat".
Prin urmare, autorul cererii de suspendare poate formula recurs, inclusiv in
ceea ce priveste stabilirea cuantumului cautiunii, in cazul in care apreciaza
ca acesta este exagerat.
Cu acel prilej, Curtea a mai retinut ca procedura executarii silite,
inclusiv contestatia la executarea reglementata de "Cartea V - Despre
executarea silita", face parte din Codul de procedura civila - art. 371^1
- art. 580. Or, potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, competenta si
procedura de judecata sunt stabilite de lege. Este deci la latitudinea
autoritatii legiuitoare sa stabileasca competenta instantei de a fixa cuantumul
cautiunii cerute pentru suspendarea executarii silite, in functie de specificul
fiecarei cauze.
In ceea ce priveste argumentul autorului exceptiei, potrivit caruia, prin
prevederea cautiunii, este incalcata exigenta solutionarii cauzei intr-un
"termen rezonabil", astfel cum este consacrata prin art. 6 pct. 1 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, se
observa ca nu poate fi retinut. Obligatia depunerii cautiunii nu aduce atingere
dreptului persoanei la judecarea in mod echitabil, in mod public, intr-un
termen rezonabil, de o instanta independenta si impartiala, ci, dimpotriva,
creeaza premise pentru realizarea unui proces echitabil. Invocarea cauzei
"Bricmont contra Belgiei", 1986, nu are vreo relevanta pentru
sustinerea exceptiei de fata, deoarece depunerea cautiunii in cuantumul
stabilit de instanta de judecata, in vederea suspendarii executarii pana la
solutionarea cauzei, nu poate echivala cu prelungirea termenului de solutionare
a cauzei.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (1) si (6) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1
din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Ilie Nicolescu in Dosarul
nr. 4.459/2002 al Judecatoriei Pitesti.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 21 ianuarie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Doina Suliman