DECIZIE Nr.
1472 din 11 noiembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 289 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 12 din 6 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Marinela Mincă.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 289 din Codul penal, excepţie
ridicată de Ion Bucur în Dosarul nr. 4.977/231/2006 al Tribunalului Vrancea -
Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate,
invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 5 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4.977/231/2006, Tribunalul Vrancea -
Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 289 din Codul penal.
Excepţia a fost ridicată de Ion Bucur cu ocazia
soluţionării apelului împotriva unei sentinţe penale de achitare sub aspectul
săvârşirii, printre altele, a infracţiunii prevăzute de art. 289 din Codul
penal.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 289 din Codul penal
aduc atingere principiului egalităţii în drepturi, precum şi dreptului la un
proces echitabil, deoarece răspunderea penală este atrasă de calitatea de
funcţionar a subiectului activ, ceea ce creează o discriminare faţă de ceilalţi
cetăţeni, care nu răspund sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals
intelectual.
Tribunalul Vrancea - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum
şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 289 din Codul penal, având următorul cuprins: „Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de
serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare
adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau
împrejurări, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Tentativa se pedepseşte."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi
de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale
art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin.
(3) teza întâi referitoare la dreptul la un proces echitabil, precum şi a
prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, ale art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului şi ale art. 14 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile
şi politice, prevederi care se referă la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că prevederile art. 289 din Codul penal au mai fost supuse controlului
de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea
fundamentală şi din actele normative internaţionale invocate şi în prezenta
cauză şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.086 din 14
octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 786 din 25 noiembrie 2008,
Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 289
alin. 1 din Codul penal, a reţinut că nu poate fi primită critica de
neconstituţionalitate referitoare la încălcarea art. 16 din Constituţie,
privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii, câtă vreme prevederile criticate
din Codul penal nu instituie privilegii sau discriminări, fiind aplicabile în
mod egal oricărei persoane care are calitatea de funcţionar public sau
funcţionar. Totodată, stabilirea unor infracţiuni, precum şi a calităţii
subiectului activ al acestora intră în competenţa exclusivă a legiuitorului.
In acelaşi sens este şi Decizia nr. 511 din 27 aprilie
2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 25 mai 2010.
Intrucât nu au apărut elemente noi, de natură a
determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele
deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse,
în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 289 din Codul penal, excepţie
ridicată de Ion Bucur în Dosarul nr. 4.977/231/2006 al Tribunalului Vrancea -
Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 noiembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică