Decizia Nr.1437 din 25.10.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 214/2008 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Petrom“ - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 25.520/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 170D/2011.La apelul nominal se prezintă partea Dumitru Stanca, personal şi asistat de avocatul Delia Popescu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că prin reglementarea criticată legiuitorul a stabilit cadrul legal de exercitare a unui drept, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului neretroactivităţii legii civile.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, apreciind că textul de lege criticat nu contravine art. 15 din Constituţie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 3 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 25.520/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. II din Legea nr. 214/2008 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Petrom“ - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect un brevet de invenţie.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. II din Legea nr. 214/2008 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), întrucât se aplică retroactiv unor raporturi juridice deja stinse şi înlătură efectele oricărei prescripţii sau decăderi. În acest context, arată că prin această împrejurare este afectată în mod grav securitatea şi stabilitatea circuitului juridic, ca garanţii fundamentale ale unui stat de drept, prin renaşterea unor drepturi stinse deja prin efectul legii.Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.În acest context, instanţa arată că, în situaţii similare, doctrina şi jurisprudenţa au apreciat că situaţia inventatorului nerecompensat nu este una nouă, acesta fiind titularul unei creanţe pe care legea nouă doar o recunoaşte, ceea ce îi conferă caracterul unei situaţii în curs, astfel încât nu se poate reţine aplicarea retroactivă a legii. Totodată, consideră că reglementarea unor modalităţi şi condiţii în care se exercită dreptul autorului unei invenţii de a fi recompensat pentru invenţia sa reprezintă o expresie a libertăţii legiuitorului de a reglementa cadrul exercitării unui drept, iar aspectele legate de modul în care un subiect de drept este afectat patrimonial de măsurile instituite în favoarea autorului invenţiei ţin de aplicarea dispoziţiei legale, şi nu de conformitatea acesteia cu Constituţia.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. II din Legea nr. 214/2008 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 28 octombrie 2008, ordonanţă de urgenţă ce a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 280/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 7 octombrie 2005.Textul de lege criticat are următorul conţinut:(1) La determinarea perioadei înăuntrul căreia un brevet, dintre cele prevăzute la art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, cu modificările ulterioare, trebuia să fie exploatat, nu se va ţine seama de perioada dintre instaurarea regimului comunist în România şi intrarea în vigoare a prezentei legi, perioadă care va fi considerată ca o prelungire în mod automat a termenului de revendicare a drepturilor decurgând din brevetul de invenţie.(2) În raporturile juridice privind persoanele prevăzute la art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005, cu modificările ulterioare, care nu au putut să introducă sau să continue o acţiune juridică ori să îndeplinească formalităţile necesare pentru valorificarea drepturilor lor ca urmare a măsurilor şi a legislaţiei restrictive impuse de regimul comunist instaurat în România după 6 martie 1945, toate termenele de prescripţie sau de limitare a dreptului de a introduce ori de a continua o acţiune juridică sau de a lua măsuri de conservare vor fi considerate ca fiind suspendate, indiferent dacă aceste termene au început să curgă înainte sau după data de 6 martie 1945. Aceste termene vor reîncepe să curgă de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Autorul excepţiei invocă încălcarea normelor constituţionale ale art. 15 alin. (2) potrivit cărora legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 213 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 14 aprilie 2011, a statuat că „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 a fost emisă în scopul combaterii fenomenului de contrafacere a obiectelor de proprietate industrială şi în interesul titularilor drepturilor de proprietate industrială, şi pentru respectarea art. 53 din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, referitor la aplicabilitatea actelor instituţiilor Uniunii Europene.Din cuprinsul Legii nr. 214/2008, de completare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 100/2005, Curtea reţine că la determinarea perioadei înăuntrul căreia un brevet, dintre cele prevăzute la art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005, trebuia să fie exploatat, nu se va ţine seama de perioada dintre instaurarea regimului comunist în România şi intrarea în vigoare a prezentei legi, perioadă care va fi considerată ca o prelungire în mod automat a termenului de revendicare a drepturilor decurgând din brevetul de invenţie.“Referitor la susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit căreia reglementarea criticată cuprinde dispoziţii care retroactivează, ceea ce ar contraveni principiului consacrat în art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea apreciază că soluţia legislativă criticată nu face altceva decât să recunoască creanţa inventatorului nerecompensat sau parţial recompensat, creanţă născută sub imperiul reglementării anterioare. Fiind titulari ai unor creanţe în curs, posibilitatea valorificării drepturilor lor de către persoanele titulare ale unui drept de proprietate industrială protejat printr-un brevet de invenţie acordat de statul român, afectate ca urmare a măsurilor şi a legislaţiei restrictive impuse de regimul comunist instaurat în România după 6 martie 1945, Curtea consideră că o asemenea măsură legislativă nu are caracter retroactiv, întrucât se aplică unei situaţii juridice în curs. Ea nu pune deci în discuţie efectele produse anterior, ci modul de rezolvare a unor creanţe anterior constituite, creanţe existente în condiţiile noii reglementări.Totodată, Curtea reţine că reglementarea unor modalităţi şi condiţii în care se exercită dreptul autorului unei invenţii de a fi recompensat pentru invenţia sa reprezintă o expresie a libertăţii legiuitorului de a reglementa cadrul exercitării unui drept, iar aspectele legate de modul în care un subiect de drept este afectat patrimonial de măsurile instituite în favoarea autorului invenţiei ţin de aplicarea dispoziţiei legale şi nu de conformitatea acesteia cu Constituţia.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 214/2008 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Petrom“ - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 25.520/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 octombrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora