DECIZIE Nr.
1419 din 5 noiembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 33 din Legea administratiei publice
locale nr. 215/2001
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 902 din 23 decembrie 2009
Tudorel Toader - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 din Legea administraţiei publice
locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Consiliul Local al Municipiului
Braşov în Dosarul nr. 4.704/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia comercială
şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că
norma cuprinsă în textul de lege criticat reprezintă o opţiune politică a
legiuitorului, care nu intră în conflict cu niciuna dintre prevederile
constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 25 martie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 4.704/62/2008, Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de
contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 din Legea administraţiei publice
locale nr. 215/2001. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
pârâtul Consiliul Local al Municipiului Braşov într-o cauză având ca obiect
anularea unui act emis de autorităţi publice locale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că este neconstituţională, „nedreaptă şi
imorală", soluţia legislativă conţinută de textul de lege criticat,
potrivit căreia candidaţii care au participat la alegeri, dar nu au fost aleşi
în urma votului exprimat şi a procesului de repartizare a mandatelor de
consilier, pot pretinde să fie validaţi în funcţia de consilier local în
ipoteza în care cei aleşi şi-au dat demisia sau nu au depus jurământul cerut de
lege. Precizează că, în opinia sa, „a accepta ca un candidat neales, care a
figurat pe lista unui partid, să fie validat şi să intre în exercitarea
mandatului său ar reprezenta o modificare a voinţei politice a
alegătorului".
Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de
contencios administrativ apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată că
procedura prevăzută la art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr.
215/2001 nu face altceva decât să respecte votul exprimat de alegători, căci în
sistemul votului de listă, cum este cel al alegerii consilierilor locali, votul
este acordat partidului, iar nu doar unui anumit candidat din lista pe care
acesta o propune.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, precizând că principiul
autonomiei locale nu presupune totala independenţă şi competenţa exclusivă a
autorităţilor publice din unităţile administrativ-teritoriale, ci acestea
trebuie să se supună reglementărilor legale general valabile pe întreg
teritoriul ţării, dispoziţiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor
naţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile procurorului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr.
215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din
20 februarie 2007, care au următoarea redactare:
- Art.33: „In cazul în care consilierul local
declarat ales renunţă la mandat înainte de validare sau refuză să depună
jurământul, se supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista
partidului politic, a alianţei politice sau a alianţei electorale respective,
dacă până la validarea mandatului partidele şi alianţele politice confirmă în
scris apartenenţa la partid. In cazul în care locurile rămase vacante nu pot fi
completate cu supleanţi, conform legii, iar numărul de consilieri locali se
reduce sub jumătate plus unu, se vor organiza alegeri parţiale pentru
completare, în termen de 90 de zile."
In opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat
contravine următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: celor ale art. 16
care garantează egalitatea în drepturi, ale art. 37 referitor la dreptul de a
fi ales şi ale art. 121 alin. (1) care prevede autorităţile administraţiei publice
prin intermediul cărora se realizează autonomia locală în comune şi oraşe. Se
invocă, de asemenea, şi dispoziţiile art. 3 din primul Protocol adiţional la
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale
care stabilesc obligaţia statelor membre ale Consiliului Europei de a organiza
periodic alegeri libere.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că aceasta este neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare. Pentru a
decide astfel, instanţa de contencios constituţional observă că, în
considerentele Deciziei nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, a reţinut că, „la
nivelul administraţiei publice locale, mandatul consilierilor locali care compun
organele administraţiei publice locale, respectiv consiliul local, este obţinut
prin votul majoritar al electoratului dintr-o anumită comunitate teritorială
limitată, vot ce exprimă voinţa politică a cetăţenilor pentru constituirea
autorităţilor locale. Conform art. 8 alin. (2) din Constituţie, partidele
politice contribuie la definirea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor,
respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept
şi principiile democraţiei. Potrivit actualului sistem electoral, reglementat
de Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale
nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,
alegerile locale se caracterizează prin scrutinul de listă, fiind sarcina
partidelor politice ca, în considerarea rolului conferit de art. 8 alin. (2)
din Legea fundamentală, să selecteze, să pregătească şi să sprijine anumiţi
membri în calitate de candidaţi înscrişi pe aceste liste. In atare condiţii,
este evident că votul cetăţenilor vizează un anumit partid politic, care se
individualizează printr-un program politic propriu, şi nu candidaţii înscrişi
pe lista acelui partid. Opţiunea politică exprimată de alegători în cazul
scrutinului pe listă nu vizează candidatul, ci partidul politic."
In acord cu cele statuate prin decizia mai sus citată,
Curtea nu poate reţine critica de neconstituţionalitate potrivit căreia
înlocuirea, în condiţiile prevăzute de art. 33 din Legea administraţiei publice
locale nr. 215/2001, a mandatului unui consilier local declarat ales cu
mandatul primului supleant înscris pe lista aceluiaşi partid politic este de
natură să denatureze voinţa electoratului, nesocotindu-se, astfel, în opinia
autorului excepţiei, dispoziţiile art. 37 din Legea fundamentală şi cele ale
art. 3 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale. Dimpotrivă, Curtea constată că, prin
textul legal criticat, se urmăreşte păstrarea configuraţiei politice în cadrul
autorităţilor administraţiei publice locale, aşa cum aceasta a rezultat din
votul alegătorilor. Cu prilejul pronunţării deciziei mai sus menţionate, Curtea
a observat că, „în cazul în care, până la validarea mandatului, supleantul şi-a
pierdut apartenenţa la partidul pe a cărui listă a fost înscris, se va supune
validării mandatul supleantului următor înscris pe listă, în felul acesta
respectându-se voinţa cetăţenilor care au votat lista."
Totodată, Curtea constată că nu poate reţine nici
contrarietatea dintre dispoziţiile art. 33 din Legea administraţiei publice
locale nr. 215/2001 şi principiul constituţional al egalităţii cetăţenilor în
faţa legii şi a autorităţilor publice, textul de lege criticat neavând drept
consecinţă introducerea vreunei discriminări, pozitive sau negative, între
persoane aparţinând aceleiaşi categorii, toţi candidaţii fiind susceptibili de
a intra sub incidenţa normei ce formează obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate.
De asemenea, textul de lege criticat este conform
prevederilor art. 121 alin. (1) din Constituţie, întrucât nu afectează în
niciun mod dreptul şi posibilitatea concretă a consiliilor locale de a
gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le
reprezintă, problemele acestora. Prin urmare, textul de lege supus controlului
de constituţionalitate satisface pe deplin exigenţele impuse de principiul
autonomiei locale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001,
excepţie ridicată de Consiliul Local al Municipiului Braşov în Dosarul nr.
4.704/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios
administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 noiembrie
2009.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. TUDOREL TOADER
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu