DECIZIE Nr. 139 din 8 aprilie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin.
(1) si (2) din Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 437 din 19 iunie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 15 alin. (1) si (2) din Legea nr. 54/1998 privind circulatia
juridica a terenurilor, exceptie ridicata de Ioan Danciu in Dosarul nr.
916/2001 al Judecatoriei Reghin.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
exceptiei, ca neintemeiata, aratand ca limitarea temporara a exercitarii
dreptului de dispozitie asupra unui teren are ca scop asigurarea securitatii
circuitului civil.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 30 septembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 916/2001,
Judecatoria Reghin a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. (1) si (2) din Legea nr.
54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, exceptie ridicata de Ioan
Danciu.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile
criticate incalca art. 41 si 49 din Constitutie.
In sustinerea exceptiei se aduc, in esenta, urmatoarele argumente:
- restrangerea dreptului de a dispune de terenurile in litigiu poate aduce
serioase prejudicii, insemnand scoaterea din circuitul civil a terenurilor
respective;
- se incurajeaza abuzurile si santajul justitiabililor care au
posibilitatea de a impiedica, in modul respectiv, circulatia terenurilor;
- simpla existenta a unui litigiu judiciar nu poate justifica sanctiunea
nulitatii, intrucat doar solutiile definitive si irevocabile pot influenta
situatia juridica a actului atacat;
- in fine, n-ar fi nevoie de sanctionarea generala si abstracta a tuturor
instrainarilor, de vreme ce exista alte cai pentru protejarea drepturilor
justitiabililor.
Pe de alta parte, se mai sustine ca restrangerea dreptului de instrainare a
terenurilor nu are nici o motivatie juridica; singura ipoteza in care o
asemenea limitare ar fi intemeiata este aceea la care se refera art. 948 din
Codul civil, referitoare la elementele actului juridic.
Instanta de judecata apreciaza textul criticat ca fiind constitutional, el
avand tocmai scopul de a apara ordinea si morala publica. Astfel se considera
ca a admite exceptia ar insemna "o grava conturbare a ordinii si moralei
publice, in sensul ca s-ar crea posibilitatea legala pentru toti proprietarii
de terenuri aflate in litigii sa le poata instraina in mod nestanjenit, iar cel
ce reclama un drept cu privire la dreptul de proprietate aflat in litigiu s-ar
afla inevitabil in fata unui proces interminabil si totodata lipsit de
proteguire legala".
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul
de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Presedintele Camerei Deputatilor considera exceptia ca fiind neintemeiata,
"intrucat limitarea exercitiului dreptului de proprietate are loc in
conditii expres stabilite, pe o perioada determinata si din ratiuni de ocrotire
a ordinii publice si a drepturilor cetatenilor".
Guvernul arata ca limitarea "instituita prin art. 15 alin. (1) si
alin. (2) din Legea nr. 54/1998 a fost impusa de necesitatea evitarii fraudelor
si a curmarii unor procese in cascada, fara ca, in acest mod, sa se aduca
atingere dreptului de proprietate". Totodata se arata ca limitarea
priveste cazurile in care litigiile se refera la titlul de proprietate, iar nu
si la alte elemente ale raporturilor juridice intre parti.
Avocatul Poporului considera ca dispozitiile art. 15 alin. (1) si (2) din
Legea nr. 54/1998 sunt constitutionale, deoarece, in esenta, prin ele
legiuitorul a urmarit tocmai apararea unui drept, dreptul de proprietate, prin
solutionarea unor litigii care, odata finalizate, confera posibilitatea celui
indreptatit de a se bucura si de a dispune de acel lucru in mod exclusiv si
absolut.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al presedintelui Camerei
Deputatilor, al Guvernului si al Avocatului Poporului, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144
lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si
23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
In legatura cu obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata
ca, desi in concluziile scrise depuse la dosar autorul exceptiei invoca si
neconstitutionalitatea art. 14 alin. (1) din Legea nr. 54/1998, din motivarea
exceptiei rezulta ca aceasta critica priveste doar art. 15 alin. (1) si (2).
Potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 23 din
Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea se poate pronunta asupra prevederii
atacate numai in limitele sesizarii. Ea nu poate exercita un control de
neconstitutionalitate din oficiu, deoarece s-ar substitui in acest fel partii.
In acest sens este si practica jurisdictionala a Curtii Constitutionale,
asa cum rezulta din Decizia nr. 338 din 18 iulie 1997 si din Decizia nr. 392
din 15 octombrie 1997, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 163 din 21 iulie 1997 si, respectiv, nr. 299 din 4 noiembrie 1997.
In consecinta, controlul de constitutionalitate exercitat in prezenta cauza
se va limita la dispozitiile art. 15 alin. (1) si (2), al carui continut este
urmatorul:
"(1) Sunt interzise instrainarile, sub orice forma, a terenurilor cu
privire la titlul carora exista litigii la instantele judecatoresti, pe tot
timpul solutionarii acestor litigii.
(2) Instrainarile incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (1) sunt nule.
Nulitatea va fi constatata de catre instanta judecatoreasca, la cererea
oricarei persoane interesate si a procurorului."
Analizand criticile de neconstitutionalitate, Curtea constata ca acestea
sunt neintemeiate, urmand a fi respinse pentru considerentele ce urmeaza.
Potrivit art. 41 alin. (1) din Constitutie, continutul si limitele
dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Examinand art. 15 alin. (1)
si (2) din Legea nr. 54/1998, Curtea constata ca acest text nu instituie o
restrangere a exercitiului unui drept constitutional (in cazul de fata al
dreptului de proprietate), in intelesul dat de dispozitiile art. 49 alin. (1)
si (2) din Constitutie.
Restrangerea exercitiului dreptului de proprietate, spre a fi caracterizata
ca atare, trebuie sa decurga nemijlocit din lege. De asemenea, aceasta
restrangere trebuie sa aiba caracter temporar, fiind instituita doar pentru
perioada in care actioneaza cauzele ce au determinat-o si care sunt enumerate
limitativ la alin. (1) al art. 49 din Constitutie.
Or, in speta legea nu instituie o restrangere a exercitiului dreptului de
proprietate, ci doar limitarea temporara a exercitarii dreptului de dispozitie
asupra unui teren, avand drept scop securitatea circuitului civil si protectia
celor care ar dobandi dreptul de proprietate de la persoane care, ulterior,
s-ar invedera a nu fi avut un titlu valabil asupra imobilului.
Critica nu poate fi primita chiar daca, indiscutabil, textul ar putea sa
stea la baza unor abuzuri din partea acelora care, dorind zadarnicirea
instrainarii unor terenuri, ar contesta, in prealabil, in justitie titlul de
proprietate al instrainatorului, emitand pretentii asupra imobilelor
respective. Exista insa suficiente mijloace juridice de natura a stopa
abuzurile si de a sanctiona pe autorii acestora.
Aceste aspecte exced insa competentei Curtii Constitutionale, deoarece,
potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, "In
exercitarea controlului, Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra
problemelor de drept ...".
Jurisprudenta Curtii Constitutionale a stabilit in mod constant, prin
decizii definitive si obligatorii, ca aspectele privind situatia de fapt si
justificarea drepturilor subiective ale partilor sunt de competenta instantelor
judecatoresti. In acest sens pot fi mentionate, de exemplu, deciziile: nr. 64
din 8 aprilie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
101 din 27 mai 1997, nr. 158 din 3 iunie 1997, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 371 din 22 decembrie 1997, si nr. 441 din 13
noiembrie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 343
din 5 decembrie 1997. Deoarece nu au intervenit elemente noi care sa justifice
schimbarea jurisprudentei Curtii, aceasta solutie isi mentine valabilitatea si
in cauza de fata.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3)
si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin.
(1) si (2) din Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor,
exceptie ridicata de Ioan Danciu in Dosarul nr. 916/2001 al Judecatoriei
Reghin.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 8 aprilie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Maria Bratu