DECIZIE   Nr. 138 din 10 martie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 10 si 12 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 347 din 25 aprilie 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Marinela Minca          - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 10 si 12 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Elena Trandafir, prin mandatar Diana Oancea, in Dosarul nr. 1.826/2004 al Tribunalului Constanta - Sectia penala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata, deoarece textul criticat instituie o procedura speciala care se aplica fara nici un fel de discriminari tuturor persoanelor aflate in situatii juridice identice. De altfel, asupra prevederilor art. 278^1 alin. 10 si 12 din Codul de procedura penala, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 439 din 26 octombrie 2004, ocazie cu care a constatat ca textul analizat nu infrange dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1).

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 6 octombrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 1.826/2004, Tribunalul Constanta - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 10 si 12 din Codul de procedura penala.
    Exceptia a fost ridicata de Elena Trandafir, prin mandatar Diana Oancea, in dosarul cu numarul de mai sus, avand drept obiect solutionarea unui recurs formulat impotriva unei sentinte pronuntate de judecatorie, prin care s-a respins plangerea formulata impotriva ordonantei de netrimitere in judecata dispusa de parchet.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 278^1 alin. 10 si 12 din Codul de procedura penala incalca principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, deoarece instanta este obligata sa se pronunte asupra plangerii formulate in termen de 20 de zile. Acest termen este insa foarte scurt si nu permite tuturor persoanelor cercetate sa beneficieze de toate garantiile procesual penale la fel ca inculpatii trimisi in judecata prin rechizitoriu. Se creeaza astfel o vadita inegalitate intre cele doua categorii de persoane.
    De asemenea, hotararea pronuntata potrivit alin. 8 lit. a) si b) al aceluiasi art. 278^1 poate fi atacata numai cu recurs, fiind analizata in cele doua cai procesuale de 4 judecatori in total, in timp ce ceilalti faptuitori au la dispozitie si calea de atac a apelului pentru solutiile pronuntate de instantele de judecata sesizate prin rechizitoriu, cauza acestora din urma fiind analizata in cele trei cai de jurisdictie de un numar total de 6 judecatori.
    Tribunalul Constanta - Sectia penala opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, deoarece textul legal criticat, care prevede obligatia instantei de a rezolva in cel mult 20 de zile plangerile formulate impotriva solutiilor de netrimitere in judecata, nu permite partilor implicate sa isi exercite dreptul la aparare sau sa fie legal citate, asa cum se procedeaza in cauzele care se judeca potrivit procedurii obisnuite. Acest termen scurt este inechitabil pentru partile care nu se pot prezenta in instanta din motive obiective - stare de sanatate, lipsa temporara a mijloacelor materiale.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul Romaniei apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece spre deosebire de situatia sesizarii instantei de judecata prin rechizitoriu, in cazul solutionarii plangerilor impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, instanta nu judeca infractiunea care a facut obiectul urmaririi penale, ci verifica doar rezolutia sau ordonanta atacata, pe baza materialului existent la dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate. Termenul de 20 de zile stabilit prin art. 278^1 alin. 12 din Codul de procedura penala urmareste in mod explicit asigurarea celeritatii procedurii, iar instituirea unui tratament juridic diferentiat fata de cauzele in care instanta a fost sesizata prin rechizitoriu nu poate fi privita ca o incalcare a art. 16 alin. (1) din Constitutie, atat timp cat situatiile avute in vedere sunt diferite.
    De asemenea, instituirea caii de atac a recursului in ipotezele reglementate de textul legal criticat are ca temei natura juridica distincta a plangerii indreptate impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, care nu vizeaza judecarea propriu-zisa a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizeaza un examen al solutiilor de neurmarire penala, sub aspectul legalitatii si temeiniciei acestora.
    De altfel, exercitarea unei optiuni in stabilirea cailor de atac in aceste situatii este realizata de legiuitor in temeiul competentei sale prevazute de art. 126 alin. (2) si de art. 129 din Constitutie, fara a incalca egalitatea in drepturi a cetatenilor.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece stabilirea unei singure cai de atac impotriva hotararii pronuntate de instanta de judecata, potrivit art. 278^1 alin. 8 lit. a) si b) din Codul de procedura penala, nu poate fi caracterizata ca o discriminare in raport cu partile din alte categorii de procese, tocmai pentru ca situatiile juridice sunt diferite.
    Stabilirea termenului de 20 de zile pentru solutionarea plangerii impotriva rezolutiei sau ordonantei de netrimitere in judecata urmareste in mod explicit asigurarea celeritatii procedurii, nefiind de natura sa incalce prevederile art. 16 din Constitutie.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 278^1 alin. 10 si 12 din Codul de procedura penala, cu urmatorul continut: "Plangerea in fata instantei impotriva rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata [...]
    Hotararea instantei pronuntata potrivit alin. 8 lit. a) si b) poate fi atacata cu recurs de procuror, de persoana care a facut plangerea, de persoana fata de care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale, precum si de orice persoane ale caror interese legitime sunt vatamate. [...]
    Instanta este obligata sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice, de indata si motivat, persoanei care a facut plangerea, modul in care aceasta a fost rezolvata."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 278^1 alin. 10 si 12 din Codul de procedura penala s-a mai pronuntat, statuand ca acestea sunt constitutionale. Astfel, prin Decizia nr. 439 din 26 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.263 din 28 decembrie 2004, pronuntandu-se in legatura cu critica potrivit careia art. 278^1 alin. 10 si 12 din Codul de procedura penala incalca dispozitiile constitutionale referitoare la principiul egalitatii, Curtea a constatat ca textul legal criticat este in deplina concordanta cu art. 16 alin. (1) din Legea fundamentala.
    Prin dispozitiile legale criticate s-a prevazut posibilitatea atacarii rezolutiilor sau ordonantelor de netrimitere in judecata dispuse de procuror, pe calea sesizarii instantei de judecata careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.
    Fiind vorba de dispozitiile de procedura judiciara pe care legiuitorul are competenta sa le adopte potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, exceptia ridicata in cauza nu ar putea fi admisa decat in cazul in care aceste dispozitii ar contraveni normelor si principiilor consacrate prin Legea fundamentala.
    Sustinerea autorului exceptiei in sensul ca dispozitiile legale atacate ar contraveni prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie privind egalitatea in drepturi este nefondata, deoarece nu implica un tratament juridic diferentiat fata de persoane aflate in aceeasi situatie juridica.
    In ceea ce priveste alin. 10 al art. 278^1 din Codul de procedura penala, stabilirea unei singure cai de atac impotriva hotararii pronuntate de instanta potrivit alin. 8 lit. a) si b) din acelasi articol nu poate fi caracterizata ca o discriminare in raport cu partile din alte categorii de procese, tocmai pentru ca situatiile juridice sunt diferite, iar pe de alta parte, Constitutia nu prevede obligativitatea reglementarii in toate cazurile a doua cai de atac.
    Termenul de 20 de zile, stabilit prin art. 278^1 alin. 12 din Codul de procedura penala, pentru solutionarea plangerii impotriva rezolutiei sau a ordonantei de netrimitere in judecata urmareste in mod explicit asigurarea celeritatii procedurii, stabilirea acestui termen nefiind de natura sa incalce prevederile constitutionale invocate. Tinand seama de natura cauzelor reglementate prin dispozitiile legale atacate, in care nu se judeca infractiunea care a format obiectul urmaririi penale, ci rezolutia sau ordonanta de netrimitere in judecata emisa de procuror, nu se poate pune problema inegalitatii de tratament in ceea ce priveste exercitarea dreptului la aparare al partilor din procesele in care instantele sunt investite cu judecarea unei fapte penale, in care judecatorii sunt chemati sa stabileasca existenta infractiunii, vinovatia si raspunderea juridica a persoanelor trimise in judecata. Situatiile juridice nefiind identice, diferenta de tratament juridic se justifica. Partile implicate in cauzele reglementate de art. 278^1 din Codul de procedura penala au posibilitatea sa se apere, fara nici o discriminare, prin mijloacele si limitele cerute de natura acestor cauze.
    Deoarece pana in prezent nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele deciziei mai sus amintite isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 10 si 12 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Elena Trandafir, prin mandatar Diana Oancea, in Dosarul nr. 1.826/2004 al Tribunalului Constanta - Sectia penala.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 10 martie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru