DECIZIE Nr.
1346 din 19 octombrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) si (4), art. 3 si art. 4
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea
modalitatilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din paduri si
din afara acestora
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 29 din 12 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Marinela Mincă.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) şi (4), art. 3 şi art. 4
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea
modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri
şi din afara acestora, excepţie ridicată de Adrian Vojiu în Dosarul nr.
63/203/2010 al Judecătoriei Câmpeni.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că valoarea unui
metru cub de masă lemnoasă nu se stabileşte discreţionar, ci conform unor
criterii clar stabilite prin lege.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 15 martie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 63/203/2010, Judecătoria Câmpeni a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2
alin. (3) şi (4), art. 3 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse
vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora. Excepţia a fost
ridicată de Adrian Vojiu, trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni
la regimul silvic.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că în cazul infracţiunilor silvice
prejudiciul este „scriptic şi incert", întrucât nu toţi arborii cu acelaşi
factor „k" specific au acelaşi volum de masă lemnoasă. Precizează că, în
condiţiile în care nu toţi arborii au aspect tronconic pe întreaga înălţime şi
cum volumul de masă lemnoasă diferă de la un arbore la altul, prejudiciul
calculat ar trebui să aibă la bază elemente obiective şi certe, precis
determinate. Arată că este încălcat dreptul la un proces echitabil, de vreme ce
valoarea prejudiciului creat constituie singurul criteriu ce delimitează sfera
ilicitului penal de cea a ilicitului contravenţional, cu atât mai mult cu cât
„toate prejudiciile calculate după acelaşi factor «k» reprezintă o constantă,
fără a se ţine seama de cantitatea de masă lemnoasă rezultată din arborele
afectat/prejudiciat/tăiat".
Judecătoria Câmpeni consideră
că excepţia de neconstitutionalitate este întemeiată. Parchetul de pe lângă
Judecătoria Câmpeni apreciază de asemenea că excepţia este întemeiată. In acest
sens susţine că textele de lege criticate încalcă prevederile art. 23 alin.
(12) din Constituţie, potrivit cărora nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau
aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii. Arată că textele de lege ce
formează obiectul excepţiei de neconstitutionalitate stabilesc modalitatea de
calcul al prejudiciului în urma căruia poate fi antrenată răspunderea penală
sau contravenţională, dar separarea între contravenţional şi penal este extrem
de fragilă. Astfel, la momentul tăierii arborelui, autorul infracţiunii nu ştie
dacă comite o infracţiune sau o contravenţie, neavând reprezentarea
consecinţelor faptelor sale. Precizează că, în funcţie de diametrul arborelui,
persoana răspunde contravenţional sau penal.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate sunt constituţionale. Arată că acestea au un
caracter tehnic. Menţionează că „preţul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior se stabileşte anual, prin ordin al autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură, potrivit art. 123 din Codul silvic.
Aşadar, preţul nu poate fi altul decât cel stabilit în conformitate cu legea,
iar autoritatea centrală nu are atribuţia de a stabili preţul în mod subiectiv,
discreţionar, exclusiv în aprecierea sa, ci de a-l calcula în mod corect, ceea
ce învederează un criteriu obiectiv şi legal". Faptul că preţul mediu este
un criteriu pentru determinarea pagubei de care depinde incriminarea nu este de
natură a aduce atingere garanţiilor conferite de Legea fundamentală privind
dreptul la un proces echitabil, deoarece, indiferent de încadrarea juridică a
conduitei în cauză, ca infracţiune sau contravenţie, aceasta este supusă
controlului instanţelor judecătoreşti, prilej cu care autorul faptei
beneficiază de toate drepturile şi garanţiile specifice procesului echitabil,
inclusiv de posibilitatea de a dovedi că întinderea prejudiciului reţinut în
sarcina sa nu corespunde realităţii.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstitutionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 2 alin. (3) şi (4), art. 3 şi art. 4 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de
evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara
acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 15
noiembrie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 6 aprilie
2007. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 2 alin. (3) şi (4): „(3) Valoarea
despăgubirilor pentru pagubele prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă se
stabileşte prin înmulţirea factorului «k» specific, prevăzut în anexele nr. 1-3,
cu valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilită în
conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr.
96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului
forestier naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) In cazul producerii de pagube în vegetaţia
forestieră din păduri sau în vegetaţia forestieră din afara pădurilor, altele
decât cele prevăzute la alin. (2) lit. a)-c),
după caz, acestea se evaluează prin expertiză extrajudiciară sau judiciară,
după caz.";
- Art. 3: „(1) Valoarea unitară a pagubei pentru
cazul prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. a) se determină conform prevederilor
art. 2 alin. (3), folosindu-se valoarea factorului «k» prevăzută în anexa nr.
1.
(2) Valoarea factorului «k» se foloseşte
corespunzător categoriei de diametre în care se încadrează diametrul determinat
pentru arborele afectat/prejudiciat/tăiat şi pentru specia sau grupa de specii
a acestuia.
(3) Pe terenurile orizontale, diametrul arborelui
afectat/prejudiciat/tăiat se determină în plan orizontal, la o înălţime faţă de
nivelul solului nu mai mare de 30 cm.
(4) Pe terenurile înclinate, diametrul arborelui
afectat/prejudiciat/tăiat se determină în conformitate cu prevederile alin.
(3), în partea din amonte.
(5) In cazul arborilor tăiaţi, care nu se mai găsesc
lângă cioată, diametrul acestora se determină prin măsurarea efectivă a
cioatei, dacă aceasta nu depăşeşte înălţimea de 30 de cm, sau prin măsurarea
diametrului acesteia la înălţimea de 30 de cm faţă de nivelul solului, în
conformitate cu prevederile alin. (3) sau (4), după caz.
(6) In cazul în care forma secţiunii arborelui sau a
cioatei nu este circulară, diametrul se determină conform prevederilor alin.
(3)-(5), ca medie a două diametre
perpendiculare, determinate pentru cercul circumscris conturului secţiunii
cioatei, tangent la contur în punctele de măsurare diametral opuse.
(7) In cazul arborilor scoşi din rădăcini, fără a fi
sustraşi, diametrul arborelui se măsoară la 30 cm de la colet.
(8) In cazul arborilor scoşi din rădăcini şi
sustraşi, diametrul arborelui se stabileşte prin calculul mediei aritmetice a
diametrelor a cel puţin trei arbori din imediata apropiere a gropii, diametre
măsurate la 30 cm de la sol.
(9) In cazul tăierii de crengi din arbori în
picioare se ia în considerare cel mai mic diametru.
(10) In cazul secuirii arborilor, respectiv în cazul
cioplirii circumferinţei trunchiului pentru a provoca uscarea acestora,
calculul valorii pagubei şi măsurarea diametrului se fac potrivit prevederilor
alin. (1)-(4).";
- Art. 4: „(1) Valoarea unitară a pagubei pentru
cazul prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. b) se determină conform prevederilor
art. 2 alin. (3), folosindu-se valoarea factorului «k» prevăzută în anexa nr.
2, corespunzătoare speciei.
(2) Valoarea unitară a pagubei prevăzute la alin.
(1) se stabileşte luându-se în calcul un puiet/lăstar/m3."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse la
art. 1 alin. (3) referitor la valorile supreme ale statului român şi la art. 16
alin. (1) care consacră principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a
autorităţilor publice. De asemenea, se invocă şi art. 6 -„Dreptul la un
proces echitabil" din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi
a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că textele de lege criticate stabilesc regulile care trebuie avute în
vedere la calcularea valorii despăgubirilor datorate pentru pagubele produse în
vegetaţia forestieră din păduri şi din afara acestora constând în modificarea
aspectului, a integrităţii fizice şi/sau a caracteristicilor fiziologice ale
arborilor ori ale arboretului/plantaţiei/regenerării naturale, după caz,
rezultate prin tăierea, degradarea, distrugerea, scoaterea din rădăcini a
arborilor, puieţilor sau lăstarilor ori tăierea crăcilor arborilor în picioare.
Normele care reglementează modalităţile de calcul al
acestui tip de despăgubiri au la bază metode tehnice adecvate pentru
determinarea ştiinţifică a pagubelor şi pentru evaluarea acestora în scopul
stabilirii prejudiciului. De aceea nu se poate reţine afirmaţia autorului
excepţiei în sensul că prejudiciul este „scriptic şi incert", ceea ce ar
conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Autorul excepţiei îşi
argumentează această critică pe pretinsa lipsă de previzibilitate a textelor de
lege criticate, valoarea prejudiciului creat constituind singurul criteriu ce
delimitează sfera ilicitului penal de cea a ilicitului contravenţional. Or,
Curtea Constituţională reţine că, indiferent de încadrarea juridică a conduitei
în cauză, ca infracţiune sau contravenţie, asupra acesteia se pronunţă
instanţele judecătoreşti, prilej cu care autorul faptei beneficiază de toate
garanţiile specifice unui proces echitabil, incluzând posibilitatea acestuia de
a dovedi că întinderea prejudiciului reţinut în sarcina sa nu corespunde
realităţii.
Motivaţia autorului excepţiei trimite la dispoziţiile
art. 108 alin. (1) din Codul silvic, prin care sunt incriminate ca infracţiuni
silvice tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini,
fără drept, a arborilor, puieţilor sau lăstarilor din fondul forestier naţional
şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent
de forma de proprietate, şi pentru care, în alineatele următoare ale aceluiaşi
articol, sunt prevăzute limitele pedepselor în funcţie de valoarea
prejudiciului produs raportat la preţul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior la data constatării faptei. Cu privire la acest preţ, Curtea
Constituţională a statuat că nu poate fi altul decât cel stabilit potrivit
legii, deci pe baza unui criteriu obiectiv şi legal, cu înlăturarea oricărei
aprecieri subiective şi discreţionare, care ar avea semnificaţia încălcării
principiului legalităţii incriminării şi supremaţiei legii (Decizia nr. 2 din
10 ianuarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89
din 30 aprilie 1996). De asemenea, observând că preţul mediu al unui metru cub
de masă lemnoasă pe picior este stabilit prin ordinul conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, Curtea a constatat
că această modalitate de determinare nu conferă ministerului de resort
atribuţia de a stabili preţul în mod subiectiv, discreţionar, exclusiv în
funcţie de aprecierea sa, ci îi impune obligaţia, inerentă unui expert, de a-l
calcula în mod concret, ceea ce învederează un criteriu obiectiv (Decizia nr.
961 din 30 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 872 din 20 decembrie 2007).
Obiectul prezentei excepţii nu îl constituie însă
aceste dispoziţii incriminatorii din Codul silvic, ci prevederile art. 2 alin.
(3) şi (4), art. 3 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006.
Or, Curtea constată că acestea sunt norme tehnice, care oferă criterii
concrete, precise şi riguroase de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei
forestiere din păduri şi din afara acestora, cu ajutorul cărora, ulterior,
instanţa judecătorească, într-un cadru procesual care satisface toate
exigenţele impuse de Constituţia României şi de Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în ceea ce priveşte
respectarea dreptului la un proces echitabil, va putea aprecia în mod obiectiv
cu privire la încadrarea faptelor în categoria infracţiunilor sau a
contravenţiilor la regimul silvic.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) şi (4), art. 3 şi art. 4
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea
modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri
şi din afara acestora, excepţie ridicată de Adrian Vojiu în Dosarul nr.
63/203/2010 al Judecătoriei Câmpeni.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 octombrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu