DECIZIE Nr.
133 din 25 februarie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 si art. 15 din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 33 din Legea administratiei
publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru
alegerea autoritatilor administratiei publice locale, precum si ale art. 8
alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor
locale, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2002
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 227 din 12 aprilie 2010
Acsinte Gaspar -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga -
procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 şi 15 din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de
Consiliul Local al Municipiului Braşov în Dosarul nr. 5.235/62/2008 al
Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios
administrativ. In acelaşi dosar al instanţei de judecată a fost
ridicată de către Gabriela Urse şi Radu Jica şi excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea
nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice
locale, precum şi ale „art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr.
35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi
funcţionare a consiliilor locale".
La apelul nominal se constată lipsa
părţilor, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Magistratul-asistent informează Curtea
Constituţională asupra faptului că partea Iulian Mara a transmis
la dosarul cauzei note scrise prin care solicită respingerea
excepţiei de neconstituţionalitate.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului
Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei.
Arată că asupra dispoziţiilor art. 14 şi 15 din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 33 din Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001, Curtea
Constituţională s-a mai pronunţat prin deciziile nr. 1.211/2008,
respectiv nr. 1.419/2009, în sensul stabilirii
constituţionalităţii acestor texte de lege. Cât priveşte
prevederile art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale
art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea
Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor
locale, susţine că acestea nu încalcă normele
constituţionale invocate, deoarece, în esenţă, în sistemul
electoral românesc, la alegerile locale, electoratul vizează prin votul
acordat un anumit partid politic, reprezentat de o persoană aflată pe
liste, şi nu exclusiv acea persoană.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 19 mai 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 5.235/62/2008, Tribunalul Braşov - Secţia
comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 14 şi art. 15 din Legea contenciosului administrativ
nr. 554/2004, art. 33 din Legea administraţiei publice locale, nr.
215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale
„art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea
Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor
locale".
Excepţia de neconstituţionalitate a fost
ridicată de Consiliul Local al Municipiului Braşov, în ceea ce
priveşte dispoziţiile art. 14 şi 15 din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, respectiv de Gabriela Urse şi Radu Jica, în
ceea ce priveşte dispoziţiile art. 33 din Legea administraţiei
publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, precum
şi ale „art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru
aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a
consiliilor locale", în cadrul unei acţiuni de contencios
administrativ având ca obiect anularea unui act al autorităţilor
publice locale.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate privind
dispoziţiile art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004,
autorul acesteia susţine că sunt încălcate prevederile art. 21,
art. 24 alin. (1), art. 129 şi art. 1 alin. (3) şi (4) din
Constituţie. Aceasta deoarece textul criticat pune părţile în
situaţia de a promova calea de atac a recursului în termen de 5 zile de la
pronunţarea hotărârii, fără a cunoaşte considerentele
acesteia, iar pe de altă parte, oferă persoanei vătămate un
instrument juridic care îi permite prelungirea în mod nejustificat a unui
eventual proces şi creează incertitudini cu privire la legalitatea
unui act administrativ, în condiţiile în care principiul separaţiei
puterilor în stat înseamnă că „actele puterii executive nu trebuie
cenzurate pe calea contenciosului administrativ." Dispoziţiile art.
15 din Legea nr. 554/2004 contravin, în opinia autorului aceleiaşi
excepţii, prevederilor art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (2), art. 45
şi 135 din Constituţie, deoarece, prin suspendarea executării
unui act administrativ unilateral, fără niciun criteriu legal, este
favorizat solicitantul acestei cereri şi sunt încălcate astfel drepturile
şi garanţiile procesuale ale părţilor.
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr.
215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale
„art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea
Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor
locale" susţin că aceste texte încalcă dreptul de vot
şi dreptul de a fi ales, consacrate de art. 36 şi 37 din
Constituţie, prin trăsătura comună acestora, constând în
obligaţia ca partidul politic sau alianţa politică pe ale
cărei liste a candidat un consilier local să confirme
apartenenţa acestuia la respectiva formaţiune politică pentru
ocuparea mandatului vacant de consilier local. Dreptul de a fi ales pe care îl
are orice supleant depinde astfel de existenţa unei confirmări a
partidului, ulterioare încheierii procesului electoral, făcând ca de pe
lista cu candidaţi ai unui partid politic să fie eliminat numele unui
supleant, chiar dacă acesta este încă membru al acelui partid şi
indiferent de opţiunea politică a electoratului exprimată în
cadrul scrutinului uninominal.
Tribunalul Braşov - Secţia comercială
şi de contencios administrativ apreciază
că prevederile legale criticate sunt constituţionale.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Avocatul Poporului, în
punctul său de vedere, apreciază că dispoziţiile de lege
criticate sunt constituţionale, fiind invocate în acest sens deciziile nr.
939/2006 şi nr. 419/2009 ale Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat
punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile art. 14 şi 15 din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin art. I pct. 20-22 din
Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 510 din 30 iulie 2007, art. 33 din Legea administraţiei publice locale
nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
123 din 20 februarie 2007, art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai
2007, precum şi ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare
şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa
Guvernului nr. 35/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 90 din 2 februarie 2002. Textele de lege criticate au următoarea
redactare:
- Art. 14 şi art. 15 din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004:
- Art. 14. - Suspendarea executării actului: „(1)
In cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente,
după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice
care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana
vătămată poate să ceară instanţei competente
să dispună suspendarea executării actului administrativ
unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. In cazul în
care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anularea
actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi
fără nicio formalitate.
(2) Instanţa soluţionează cererea de
suspendare, de urgenţă şi cu precădere, cu citarea
părţilor.
(3) Când în cauză este un interes public major,
de natură a perturba grav funcţionarea unui serviciu public
administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi
introdusă şi de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare,
prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.
(4) Hotărârea prin care se pronunţă
suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în
termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.
(5) In ipoteza în care se emite un nou act
administrativ cu acelaşi conţinut ca şi cel suspendat de
către instanţă, acesta este suspendat de drept, în acest caz nu
este obligatorie plângerea prealabilă.
(6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de
suspendare succesive pentru aceleaşi motive.
(7) Suspendarea executării actului
administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare,
până la expirarea duratei suspendării.";
-Art. 15. - Solicitarea suspendării prin
acţiunea principală: „(1) Suspendarea executării actului
administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele
prevăzute la art. 14, şi prin cererea adresată instanţei
competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. In acest
caz, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ atacat,
până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a
cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acţiunea
principală sau printr-o acţiune separată, până la
soluţionarea acţiunii în fond.
(2) Dispoziţiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.
(3) Hotărârea dată cererii de suspendare
este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin.
(4), nu suspendă executarea.
(4) In ipoteza admiterii acţiunii de fond,
măsura suspendării, dispusă în condiţiile art. 14, se
prelungeşte de drept până la soluţionarea definitivă
şi irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat
suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1)."
- Art. 33 din Legea administraţiei publice
locale nr. 215/2001: „In cazul în care consilierul local declarat ales
renunţă la mandat înainte de validare sau refuză să
depună jurământul, se supune validării mandatul primului
supleant înscris pe lista partidului politic, a alianţei politice sau a
alianţei electorale respective, dacă până la validarea
mandatului partidele şi alianţele politice confirmă în scris
apartenenţa la partid. In cazul în care locurile rămase vacante nu
pot fi completate cu supleanţi, conform legii, iar numărul de
consilieri locali se reduce sub jumătate plus unu, se vor organiza alegeri
parţiale pentru completare, în termen de 90 de zile."
- Art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale: „(9)
Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt
declaraţi supleanţi în listele respective. In caz de
vacanţă a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de
candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea
în care sunt înscrişi în liste, dacă, până la data
validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice
sau, după caz, alianţele politice ori alianţele electorale pe
listele cărora au candidat supleanţii confirmă în scris, sub
semnătura conducerilor judeţene ale partidelor politice, respectiv
ale acelor partide politice care au constituit alianţe politice sau
alianţe electorale, că supleanţii fac parte din partidul politic
respectiv ori din unul dintre partidele politice care au constituit alianţele
politice sau alianţele electorale, după caz."
- Art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de
organizare şi funcţionare a consiliilor locale: „(5)
Consilierii care refuză să depună jurământul sunt
consideraţi demisionaţi de drept, fapt care se consemnează în
procesul-verbal al şedinţei. In acest caz se va supune validării
mandatul primului supleant de pe lista partidului politic, alianţei
politice sau alianţei electorale respective, dacă până la
validarea mandatului partidele politice şi alianţele politice
confirmă în scris apartenenţa la partid a consilierului în
cauză."
Textele din Constituţie pretins a fi
încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (3) şi (4) privind principiile
generale de organizare a statului român, respectiv principiul separaţiei
puterilor în stat, ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora „Nimeni nu
este mai presus de lege", art. 21 -Accesul liber la justiţie, art.
24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, art. 36 - Dreptul
de vot, art. 37 - Dreptul de a fi ales, art. 45 - Libertatea
economică, art. 129 - Folosirea căilor de atac şi ale
art. 135 - Economia, precum şi cele ale art. 6 paragraful 1 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, referitoare la accesul la
instanţă şi dreptul la un proces echitabil.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea Constituţională constată următoarele:
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 14 din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, se observă că
autorul acesteia se raportează, în critica formulată, la o redactare
veche, anterioară modificărilor introduse prin Legea nr. 262/2007
pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr.
554/2004. Astfel, textul de lege este neconstituţional, în opinia sa,
deoarece pune părţile în situaţia de a promova calea de atac a
recursului în termen de 5 zile de la pronunţarea hotărârii,
fără a cunoaşte considerentele acesteia. Or, în actuala
redactare, dispoziţiile art. 14 alin. (4) prevăd că „Hotărârea
prin care se pronunţă suspendarea este executorie de drept. Ea poate
fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul
nu este suspensiv de executare".
Deoarece în prezent textul de lege atacat nu mai
reglementează soluţia juridică criticată de autorul
excepţiei, Curtea constată că aceasta urmează să fie
respinsă ca inadmisibilă, deoarece instanţa de contencios
constituţional examinează numai texte de lege în vigoare, nu şi
redactări vechi, abrogate ale acestora.
Dispoziţiile art. 15 din acelaşi act
normativ, de asemenea criticate, au mai constituit obiect al controlului
exercitat de Curtea Constituţională. Prin Decizia nr. 8 din 15
ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
92 din 6 februarie 2008, şi Decizia nr. 673 din 10 octombrie 2006, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 20 noiembrie 2006,
Curtea, pentru argumentele acolo reţinute, a statuat că aceste
prevederi nu contravin normelor fundamentale referitoare la dreptul la un
proces echitabil, invocate şi în prezenta cauză.
Cu privire la dispoziţiile art. 33 din Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001, Curtea a pronunţat
Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, şi Decizia nr. 1.419 din
5 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 902 din 23 decembrie 2009. Respingând excepţiile de
neconstituţionalitate, aceasta a reţinut, în esenţă,
că „Opţiunea politică exprimată de alegători în cazul
scrutinului pe listă nu vizează candidatul, ci partidul
politic", astfel că nu a putut fi reţinută critica
referitoare la nerespectarea dreptului de a fi ales.
Având în vedere că şi dispoziţiile art.
96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale, precum şi ale art. 8 alin. (5) din
Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale,
aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, sunt criticate din
aceeaşi perspectivă a încălcării dreptului de vot şi a
dreptului de a fi ales, consacrate de art. 36 şi 37 din Constituţie,
Curtea apreciază că argumentele reţinute în deciziile mai sus
menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă şi, în
consecinţă, urmează să respingă excepţia ca
neîntemeiată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge excepţia de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004 şi ale art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr.
215/2001, invocată de Consiliul Local al Municipiului Braşov în
Dosarul nr. 5.235/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia comercială
şi de contencios administrativ, precum şi excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001, art. 96 alin. (9) din Legea
nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice
locale, precum şi ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de
organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin
Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, excepţie ridicată de Gabriela
Urse şi Radu Jica în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe de
judecată.
2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie invocată de
Consiliul Local al Municipiului Braşov în Dosarul nr. 5.235/62/2008 al
Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios
administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 25 februarie 2010.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi