DECIZIE   Nr. 133 din  3 martie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (2) si (3), art. 22, art. 29 si a celor cuprinse in sectiunea a 3-a si sectiunea a 4-a ale cap. III din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, precum si a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 349 din 25 aprilie 2005

    Constantin Doldur     - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Nicoleta Grigorescu   - procuror
    Marieta Safta         - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (2) si (3), art. 22, art. 29 si a celor cuprinse in sectiunea a 3-a si sectiunea a 4-a ale cap. III din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, precum si a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, exceptie ridicata de Ion Marin in dosarele nr. 2.900/2003 si nr. 2.193/2004 ale Tribunalului Gorj - Sectia penala, precum si de Sorin Popescu si Ion Nicolae in Dosarul nr. 2.900/2003 al Tribunalului Gorj - Sectia penala, cat priveste dispozitiile art. 10 lit. b) si c) din Legea nr. 78/2000, cuprinse in cap. III sectiunea a 3-a a acestei legi.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 24 februarie 2005, cand s-a dispus si conexarea Dosarului nr. 566 D/2004 la Dosarul nr. 565 D/2004, fiind consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 3 martie 2005.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
    Prin incheierile din 30 septembrie 2004 Tribunalul Gorj - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (2) si (3), art. 22, art. 29 si a celor cuprinse in sectiunea a 3-a si sectiunea a 4-a ale cap. III din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, precum si a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, exceptie ridicata de Ion Marin in dosarele nr. 2.900/2003 si nr. 2.193/2004 ale Tribunalului Gorj - Sectia penala, precum si de Sorin Popescu si Ion Nicolae in Dosarul nr. 2.900/2003 al Tribunalului Gorj - Sectia penala, cat priveste dispozitiile art. 10 lit. b) si c) din Legea nr. 78/2000, cuprinse in cap. III sectiunea a 3-a a acestei legi.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (2) si (3), art. 22, art. 29 si a celor cuprinse in sectiunea a 3-a si sectiunea a 4-a ale cap. III din Legea nr. 78/2000, precum si a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 se sustine, in esenta, ca Parchetul National Anticoruptie nu era competent sa efectueze urmarirea penala in cauza si ca instanta investita cu judecarea cauzei nu a fost legal compusa in raport cu necesitatea ca macar una dintre infractiunile pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata sa fi fost o infractiune de coruptie propriu-zisa, definita ca atare de art. 5 alin. (1) si sectiunea a 2-a a cap. III din Legea nr. 78/2000. Se apreciaza ca acest fapt este de natura sa conduca la "discriminarea cetatenilor chemati in justitie care beneficiaza de drepturi si libertati consacrate prin Constitutie si Codul de procedura penala, sunt egali in fata legii si autoritatilor publice, au dreptul la un proces echitabil si pentru care justitia se infaptuieste in numele legii, este unica, impartiala si egala pentru toti".
    Critica referitoare la art. 10 lit. b) si c) din Legea nr. 78/2000 consta in sustinerea ca punerea sub acuzare si trimiterea in judecata a inculpatilor nu s-au efectuat ca urmare a incalcarii de catre acestia a vreunei dispozitii a legii, ci ca urmare a incalcarii unor "circulare, scrisori, care se spune ca au caracter de norme interne cu aplicabilitate limitata in functie de politica bancii" si pe care, avand caracter confidential, inculpatii nu aveau de unde sa le cunoasca. Se apreciaza ca in acest mod se incalca principiul constitutional consacrat de art. 23 alin. (12), potrivit caruia nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii, precum si prevederile art. 1 din Protocolul nr. 4 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Tribunalul Gorj - Sectia penala, exprimandu-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate in cauza, apreciaza ca aceasta este neintemeiata. Se arata, in esenta, ca "argumentele partilor care au invocat aceasta exceptie sunt fara suport, acestea vizand eventual imprejurari de calificare juridica si de interpretarea legii, respectiv stabilirea competentei si compunerii legale a completului de judecata, dispozitiile legale mentionate necontravenind prevederilor constitutionale". Cat priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. b) si c) din Legea nr. 78/2000, se mai arata ca "trimiterea la art. 1 Protocolul 4 din C.E.D.O. [...] este neavenita, prevederea Conventiei referindu-se la o imposibilitate de executare a unei obligatii contractuale licit asumate".
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca sustinerile invocate in motivarea exceptiei vizeaza probleme referitoare la stabilirea competentei materiale a organelor judiciare, respectiv de compunere a instantei, care nu constituie "chestiuni de constitutionalitate a unor dispozitii legale", astfel incat, fata de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila. Se mai arata ca art. 10 lit. b) si c) din Legea nr. 78/2000, criticat, de asemenea, ca fiind neconstitutional, nu contravine art. 1 din Protocolul nr. 4 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, intrucat normele criticate nu sanctioneaza simpla imposibilitate fortuita sau culpabila de executare a unei obligatii civile, ci intentia frauduloasa, manifestata prin scopul special pe care il urmareste faptuitorul, constand in obtinerea pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase.
    In concluzie, se apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In sustinerea acestei opinii arata ca dispozitiile art. 5 alin. (2) si (3), art. 22, art. 29 si prevederile cuprinse in sectiunea a 3-a si sectiunea a 4-a ale cap. III Infractiuni din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie nu ingradesc sub nici un aspect dreptul partilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil, intrucat aprecierea si administrarea probelor de catre procuror in cursul urmaririi penale au ca finalitate aflarea adevarului, lamurirea cauzei penale sub toate aspectele si justa solutionare a acesteia de catre instanta de judecata, aspecte care contribuie la indeplinirea exigentelor care conditioneaza, intr-o societate democratica, procesul echitabil. De asemenea, aceleasi texte, precum si dispozitiile art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 nu contin, in opinia Avocatului Poporului, norme contrare principiului universalitatii, egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice si nici principiului unicitatii, impartialitatii si egalitatii justitiei.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, sustinerile autorilor exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 5 alin. (2) si (3), art. 22, art. 29, cele cuprinse in sectiunea a 3-a si sectiunea a 4-a ale cap. III din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, precum si dispozitiile art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie.
    Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate, prin Legea nr. 521/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.123 din 29 noiembrie 2004, dispozitiile cuprinse in sectiunea a 3-a a cap. III din Legea nr. 78/2000 au fost completate prin adaugarea unui nou articol, 13^2, iar art. 17 lit. d) din sectiunea a 4-a a aceluiasi capitol a fost modificat. Atat completarea, cat si modificarea relevate vizeaza infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, in doua ipostaze: ca infractiuni asimilate celor de coruptie, respectiv ca infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie. De asemenea, ulterior sesizarii Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate, art. 13 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 a fost modificat succesiv prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.097 din 24 noiembrie 2004, si prin Legea nr. 601/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.227 din 20 decembrie 2004.
    In jurisprudenta sa Curtea Constitutionala a statuat in mod constant ca, in cazul in care, dupa invocarea unei exceptii de neconstitutionalitate in fata instantelor judecatoresti, prevederea supusa controlului a fost modificata, Curtea se pronunta asupra prevederii legale in noua sa redactare, numai daca solutia legislativa din legea sau ordonanta modificata este, in principiu, aceeasi cu cea dinaintea modificarii.
    Intrucat in cauza aceasta cerinta este indeplinita, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra dispozitiilor art. 5 alin. (2) si (3), art. 22, art. 29, a celor cuprinse in sectiunea a 3-a si sectiunea a 4-a ale cap. III din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si asupra dispozitiilor art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Art. 5 alin (2) si (3), art. 22 si art. 29 din Legea nr. 78/2000 au urmatorul cuprins:
    - Art. 5 alin. (2) si (3): "(2) In intelesul prezentei legi, sunt infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie infractiunile prevazute la art. 10 - 13.
    (3) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile si infractiunilor mentionate la art. 17, care sunt in legatura directa cu infractiunile de coruptie sau cu cele asimilate acestora.";
    - Art. 22: "In cazul infractiunilor prevazute in prezenta lege, urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror.";
    - Art. 29: "(1) Pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate.
    (2) La judecatorii, tribunale si curtile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecatori."
    Dispozitiile cuprinse in sectiunea a 3-a Infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie si sectiunea a 4-a Infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie din cap. III Infractiuni al Legii nr. 78/2000 sunt criticate in integralitate.
    Dispozitiile art. 10 lit. b) si c) din cadrul sectiunii a 3-a a cap. III al legii, criticate distinct in cadrul exceptiilor de neconstitutionalitate invocate de inculpatii Sorin Popescu si Ion Nicolae, au urmatorul cuprins:
    - Art. 10: "Sunt pedepsite cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite: [...]
    b) acordarea de credite sau de subventii cu incalcarea legii sau a normelor de creditare, neurmarirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinatiilor contractate ale creditelor sau subventiilor ori neurmarirea creditelor restante;
    c) utilizarea creditelor sau a subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate."
    Art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, care face, de asemenea, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate ridicate de Ion Marin in dosarele mentionate, reglementeaza competenta materiala si dupa calitatea persoanei a Parchetului National Anticoruptie.
    In motivarea exceptiei sunt invocate dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (5), care consacra suprematia Constitutiei si a legilor in Romania, ca stat de drept, ale art. 15 alin. (1), referitoare la universalitatea drepturilor si libertatilor fundamentale, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea in drepturi, ale art. 21 alin. (3), care consacra dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, ale art. 23 alin. (1) si (12), care consacra inviolabilitatea libertatii individuale si a sigurantei persoanei, respectiv principiul legalitatii pedepsei, si cele ale art. 124 alin. (1) si (2) privind infaptuirea justitiei.
    De asemenea, in motivarea criticii de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 lit. b) si c) din Legea nr. 78/2000 se invoca si art. 1 din Protocolul nr. 4 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit caruia "Nimeni nu poate fi privat de libertatea sa pentru singurul motiv ca nu este in masura sa execute o obligatie contractuala".
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate formulata, Curtea constata ca exceptia si motivele invocate in sustinerea ei nu privesc, in realitate, constitutionalitatea textelor criticate, ci modul de interpretare si de aplicare a acestora. Or, sub acest aspect, Curtea a statuat in repetate randuri ca nu este competenta sa se pronunte cu privire la aspecte de aplicare a legii, acestea urmand a fi solutionate de catre instanta de judecata. Atat interpretarea continutului unor norme juridice, ca faza indispensabila procesului de aplicare a legii la situatiile de fapt deduse judecatii, cat si, in speta, aprecierea legalitatii activitatii desfasurate de organele de urmarire penala sunt de competenta exclusiva a instantelor judecatoresti.
    Curtea retine ca a raspunde criticilor autorilor exceptiei in aceasta situatie ar insemna o ingerinta a Curtii Constitutionale in activitatea de judecata, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constitutie, potrivit carora justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.

    Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (2) si (3), art. 22, art. 29 si a celor cuprinse in sectiunea a 3-a si sectiunea a 4-a ale cap. III din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, precum si a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, exceptie ridicata de Ion Marin in dosarele nr. 2.900/2003 si nr. 2.193/2004 ale Tribunalului Gorj - Sectia penala, precum si de Sorin Popescu si Ion Nicolae in Dosarul nr. 2.900/2003 al Tribunalului Gorj - Sectia penala, cat priveste dispozitiile art. 10 lit. b) si c) din Legea nr. 78/2000, cuprinse in cap. III sectiunea a 3-a a acestei legi.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 3 martie 2005.

                      PRESEDINTE,
                   CONSTANTIN DOLDUR

                              Magistrat asistent,
                              Marieta Safta