DECIZIE Nr.
132 din 20 februarie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (5) si ale art. 15 alin. (3)
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea
deseurilor industriale reciclabile
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 180 din 15 martie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (5) şi ale art.
15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind
gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Danseta 2004" - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 32/CA/2006
al Tribunalului Prahova - Secţia comercială şi de contencios administrativ II.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de
judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public.
Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de
neconstituţionalitate, considerând că textele de lege criticate nu contravin
prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 23 februarie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 32/CA/2006, Tribunalul Prahova - Secţia comercială şi de
contencios administrativ II a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (5) şi ale art. 15 alin. (3)
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea
deşeurilor industriale reciclabile, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Danseta 2004" -
S.R.L. din Constanţa într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea
recursului declarat împotriva sentinţei prin care Judecătoria Câmpina a respins
plângerea formulată împotriva unui proces-verbal de contravenţie întocmit de
organele de control ale Gărzii Financiare Prahova.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate limitează,
în mod indirect, dreptul de proprietate. In acest sens, se arată că
obligativitatea completării tuturor datelor de identificare a vânzătorului, de
către cel care achiziţionează deşeuri industriale reciclabile, impusă de
dispoziţiile art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
16/2001, instituie anumite limitări care conduc la imposibilitatea exercitării prerogativelor dreptului de
proprietate. Aceasta deoarece, pentru ipoteza amintită, se prevede sancţiunea
confiscării bunurilor achiziţionate, cu toate că nu se face dovada dobândirii
ilicite a acestora. In continuare, arată că textele de lege criticate înfrâng
principiile constituţionale care garantează libertatea comerţului şi dreptul de
liber acces la o activitate economică, la liberă iniţiativă şi la exercitarea
acestora.
Tribunalul Prahova - Secţia comercială şi de contencios administrativ II apreciază că textele criticate din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 nu contravin dispoziţiilor
constituţionale invocate de autorul excepţiei. Arată că importanţa materiei
reglementate de ordonanţa menţionată a impus legiuitorului stabilirea unor
condiţii în care agenţii economici pot desfăşura activităţi de gestionare a
deşeurilor industriale reciclabile şi reprezintă expresia dreptul recunoscut
statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa
folosinţa bunurilor conform interesului general.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
16/2001 permit instituţiilor statului să controleze provenienţa şi circulaţia
deşeurilor industriale reciclabile, fără să îngrădească în vreun fel dreptul de
proprietate. Apreciază că dispoziţiile art. 15 alin. (3) din ordonanţă nu
încalcă nici principiul constituţional al protecţiei dreptului de proprietate
privată şi nici prezumţia dobândirii licite a averii, măsura confiscării
deşeurilor industriale reciclabile a căror provenienţă legală nu poate fi
dovedită fiind consecinţa săvârşirii unor fapte de încălcare a legii. In opinia
sa, textele de lege criticate sunt în concordanţă cu celelalte prevederi ale
Legii fundamentale la care îşi raportează critica autorul excepţiei. In ceea ce
priveşte dispoziţiile art. 57 din Constituţie, precizează că nu au incidenţă în
cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit.
d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,
3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie
prevederile art. 7 alin. (5) şi ale art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale
reciclabile, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2002. Textele de
lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 7 alin. (5): „Agenţii
economici care colectează deşeuri industriale reciclabile de la persoane fizice
sunt obligaţi să elibereze deţinătorilor adeverinţa de primire şi plată, care
va conţine în mod obligatoriu următoarele elemente:
a) denumirea agentului economic colector;
b) datele de identificare a deţinătorului:
- numele şi prenumele;
- actul de identitate, seria şi numărul, codul
numeric personal;
- domiciliul;
c) deşeul reciclabil predat şi definirea naturii
acestuia;
d) cantitatea, preţul, valoarea;
e) provenienţa deşeului, declarată de deţinător pe
propria răspundere;
f) semnătura agentului colector şi a persoanei
fizice deţinătoare."
- Art. 15 alin. (3): „Deşeurile industriale reciclabile a căror provenienţă nu poate fi
dovedită ca fiind legală sau care fac obiectul valorificării ori al unor acte
sau fapte de comerţ neconforme cu prevederile legale se confiscă şi se
valorifică în condiţiile legii, contravaloarea acestora făcându-se venit la
bugetul local al localităţii în a cărei rază teritorială s-a făcut constatarea
faptică, dacă acestea nu au fost returnate celor în drept."
In opinia autorului excepţiei
de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor
dispoziţii din Legea fundamentală: art. 44 alin. (2) fraza întâi, potrivit
căruia proprietatea privată este garantată şi ocrotită de lege indiferent de
titular, art. 44 alin. (8) privind prezumţia dobândirii licite a averii, art.
45 care consacră libertatea economică, art. 57 privind exercitarea cu
bună-credinţă a drepturilor şi a libertăţilor şi art. 135 alin. (1) şi alin.
(2) lit. a) referitoare la economia României şi la obligaţia statului de a
asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor
art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2001, soluţionând
o excepţie cu o motivare similară. Astfel, prin Decizia nr. 158 din 22 martie
2005, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 379 din 5 mai 2005, Curtea a respins
excepţia de neconstituţionalitate a textului de lege menţionat, reţinând că
„[...] acest text de lege, prin el însuşi, nu încalcă nici principiul
protecţiei dreptului de proprietate privată, prevăzut de art. 44 alin. (1) şi
(2) din Constituţie, nici prezumţia dobândirii licite a averii, prevăzută de
art. 44 alin. (8) din aceasta, ci instituie obligaţia întocmirii de către
agentul economic a unui document
pentru deţinătorul deşeurilor, persoană fizică, document de natură să permită
instituţiilor statului să controleze provenienţa şi circulaţia deşeurilor
industriale reciclabile. Reglementând o astfel de obligaţie, textul respectiv
nu operează însă niciun transfer de proprietate şi nici nu prevede vreo
sancţiune". Cu acelaşi prilej, Curtea a reţinut că invocarea prevederilor
art. 57 din Constituţie referitoare la buna-credinţă nu sunt incidente în
cauză, observaţie pertinentă şi în soluţionarea prezentei excepţii de
neconstituţionalitate.
In prezenta cauză nu au
intervenit elemente de noutate care să justifice reconsiderarea acestei
jurisprudenţe a Curţii Constituţionale, referitoare la dispoziţiile art. 7
alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2001.
In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 15 alin. (3) din ordonanţă prin raportare la prevederile
art. 44 alin. (8) din Legea fundamentală, Curtea constată că nu poate fi
reţinută, întrucât întreaga motivare formulată de autorul excepţiei porneşte de
la premisa greşită că proprietatea privată şi desfăşurarea liberă a activităţii
comerciale trebuie ocrotite deopotrivă, respectiv asigurate în orice condiţii,
inclusiv atunci când legea este încălcată.
Textele constituţionale invocate nu pot fi interpretate
decât în sensul că dreptul de proprietate şi garantarea acestuia, precum şi
desfăşurarea liberă a activităţii comerciale presupun respectarea de către toţi
agenţii economici a obligaţiilor ce le revin potrivit legilor ce reglementează
domeniul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. Textele constituţionale
care conţin prevederi referitoare la protecţia proprietăţii private şi la
economia de piaţă vizează, în mod evident, desfăşurarea activităţii comerciale
în condiţiile respectării prevederilor legale privind
dreptul de proprietate.
In plus, dispoziţiile art. 44 alin. (9) din Constituţie
permit instituirea unor sancţiuni pentru ipoteza în care desfăşurarea
activităţilor economice contravine legii.
In fine, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională în
cazul soluţionării unei excepţii de neconstituţionalitate având ca obiect
dispoziţiile art. 15 alin. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 23/1995 privind
instituirea sistemului de marcare pentru ţigarete, produse din tutun şi băuturi
alcoolice (Decizia nr. 95 din 11 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 392
din 22 august 2000), „împrejurarea dacă bunurile a căror confiscare s-a dispus
de organul constatator au fost sau nu produse din contravenţie, au servit sau
nu la săvârşirea contravenţiei, au fost dobândite sau nu prin săvârşirea
contravenţiei, precum şi existenţa ori inexistenţa vinovăţiei făptuitorului
constituie elemente ale stării de fapt, a căror stabilire, prin mijloacele
legale de probă, cade în competenţa exclusivă a instanţei de judecată,
învestită cu soluţionarea litigiului, iar nu în competenţa Curţii
Constituţionale, astfel cum rezultă din art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale". Cele reţinute
de instanţa de contencios constituţional în decizia amintită sunt pe deplin
valabile şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 7 alin. (5) şi ale art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale
reciclabile, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Danseta 2004"
-S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 32/CA/2006 al Tribunalului Prahova -
Secţia comercială şi de contencios administrativ II.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 februarie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu