DECIZIE Nr.
1272 din 8 octombrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454, art. 456, art. 457, art. 459 si
art. 460 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 852 din 9 decembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 454, art. 456, art. 457, art. 459 şi
art. 460 din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Societatea
Comercială „Alcom" - S.A. în Dosarul nr. 13.867/233/2008 al Judecătoriei
Galaţi.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale
criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 13 februarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 13.867/233/2008, Judecătoria Galaţi a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 454,
art. 456, art. 457, art. 459 şi art. 460 din Codul de procedură civilă, excepţie
invocată de Societatea Comercială „Alcom" - S.A.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate contravin
principiilor economiei de piaţă şi libertăţii comerţului, deoarece în procesul
de validare a popririi terţul poprit este obligat să plătească o sumă de bani
ce rezultă dintr-un contract comercial în care părţile şi-au asumat obligaţii
reciproce, în condiţiile în care debitorul poprit nu şi-a executat obligaţia
asumată faţă de cocontractant. In procesul de validare a popririi, terţul
poprit nu poate invoca excepţia de neexecutare a contractului, deoarece
poprirea se înfiinţează fără somaţie, iar terţul poprit este obligat să
consemneze de îndată suma de plată, deşi suma pe care o pretinde creditorul de
la terţul poprit nu este certă, lichidă, exigibilă. Se precizează că, în cauză,
creditorul a solicitat validarea popririi fără să precizeze suma de plată sau
să facă dovada vreunei datorii. Se încalcă astfel şi dreptul la un proces
echitabil, deoarece prin instituirea popririi fără somaţie şi prin cererea de
validare a popririi efectuate de creditor, fără a se indica suma ce trebuie
poprită, se îngrădeşte dreptul terţului poprit de a se putea apăra împotriva
pretenţiilor creditorului.
Judecătoria Galaţi apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de
lege criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate. Arată că
înfiinţarea popririi fără somaţie are ca scop prevenirea unor eventuale abuzuri
din partea debitorilor rău-platnici, în sensul tergiversării executării
obligaţiilor ce le incumbă. Validarea popririi nu presupune ca terţul poprit să
efectueze plăţi din fonduri proprii. Se face referire şi la jurisprudenţa
Curţii Constituţionale în materie.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de
autorul excepţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 454, art. 456, art. 457, art. 459 şi art. 460 din
Codul de procedură civilă, având următorul cuprins:
-Art. 454: „Poprirea se înfiinţează fără somaţie,
prin adresa însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată
celei de-a treia persoane arătate la art. 452, înştiinţându-se totodată şi
debitorul despre măsura luată.
In adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a
treia persoane, care devine potrivit alin. 1 terţ poprit, interdicţia de a
plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporate ce i le
datorează ori pe care i le va datora, declarându-le poprite în măsura necesară
pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit.
Adresa de înfiinţare a popririi va cuprinde numele
şi domiciliul debitorului persoană fizică ori, pentru persoanele juridice,
denumirea şi sediul lor, precum şi codul de identificare fiscală.
In cazul în care se solicită înfiinţarea popririi
pentru toate conturile unei persoane juridice, inclusiv pentru conturile
subunităţilor fără personalitate juridică ale acesteia, se vor indica
elementele de identificare pentru fiecare titular de cont în parte, respectiv
pentru fiecare subunitate a societăţii debitoare.
In cazul în care adresa de înfiinţare a popririi se
adresează unei unităţi operaţionale a unei bănci, poprirea va fi înfiinţată
asupra conturilor pe care debitoarea urmărită le are deschise la acea unitate.
In cazul în care poprirea a fost înfiinţată ca
măsură asiguratorie şi nu a fost desfiinţată până la obţinerea titlului
executoriu, se va comunica terţului poprit copie certificată de pe titlul
executoriu în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de art. 456.
Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor
mobile incorporale poprite va înceta dacă debitorul consemnează, cu afectaţiune
specială, întreaga valoare a creanţei la dispoziţia creditorului urmăritor.
Debitorul va înmâna recipisa de consemnare executorului judecătoresc, care va
înştiinţa de îndată pe terţul poprit."
- Art. 456: „In termen de 15 zile de la comunicarea
popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadenţa
acestora, terţul poprit este obligat:
a) să consemneze suma de bani sau, după caz, să
indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada
executorului, în cazul popririi prevăzute la art. 453 alin. 1;
b) să plătească direct creditorului suma reţinută şi
cuvenită acestuia, în cazul popririlor prevăzute de art. 453 alin. 2. La
cererea creditorului, suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau, dacă
este cazul, la reşedinţa indicată, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina
debitorului.
Dacă sunt înfiinţate mai multe popriri, terţul
poprit va proceda potrivit alin. 1, comunicând, după caz, executorului ori
creditorilor arătaţi la lit. a) şi b) din acelaşi alineat numele şi adresa
celorlalţi creditori, precum şi sumele poprite de fiecare în parte."
- Art. 457: „In cazul debitorului titular de conturi
bancare, poprirea se înfiinţează potrivit art. 453.
In cazul popririi sumelor de bani din conturile
bancare, pot face obiectul executării silite prin poprire atât soldul creditor
al acestor conturi, cât şi încasările viitoare.
La data sesizării băncii, sumele existente, precum
şi cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura
necesară realizării creanţei. Din momentul indisponibilizării şi până la
achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe
perioada suspendării executării silite prin poprire, terţul poprit nu va face
nicio altă plată sau altă operaţiune care ar putea diminua suma
indisponibilizată, dacă legea nu prevede altfel.
Dispoziţiile alin. 2 sunt aplicabile şi în cazurile
în care poprirea se înfiinţează asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri
mobile incorporale urmăribile ce se află în păstrare la unităţi specializate.
In cazul sumelor urmăribile reprezentând venituri şi
disponibilităţi în valută, băncile sunt autorizate să efectueze convertirea în
lei a sumelor în valută, fără consimţământul titularului de cont, la cursul de
schimb comunicat de Banca Naţională a României pentru ziua respectivă, în
vederea consemnării acestora potrivit dispoziţiilor art. 456."
-Art. 459: „In cazul în care sunt înfiinţate mai
multe popriri şi sumele cuvenite creditorilor depăşesc suma urmăribilă din
veniturile debitorului, terţul poprit, în termenul prevăzut de art. 458 alin.
1, va reţine şi va consemna suma urmăribilă şi va depune dovada consemnării la
executorul judecătoresc. Distribuirea se va face potrivit dispoziţiilor art.
562-571"
- Art. 460: „Dacă terţul poprit nu-şi mai
îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în
cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului
poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de
la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma
urmăribilă, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi.
Instanţa va cita creditorul urmăritor, debitorul şi
terţul poprit şi, dacă din probele administrate rezultă că terţul poprit
datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi
prin care va obliga terţul poprit să plătească creditorului, în limita
creanţei, suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va hotărî desfiinţarea
popririi. Terţul poprit, care, cu rea-credinţă, a refuzat să-şi îndeplinească
obligaţiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeaşi
hotărâre, cu o sumă cuprinsă între 200 lei şi 1.000 lei.
Dacă sumele sunt datorate periodic, poprirea se
validează atât pentru sumele ajunse la scadenţă, cât şi pentru cele care vor fi
scadente în viitor, validarea producându-şi efectele numai la data când sumele
devin scadente.
După validarea popririi, terţul poprit va proceda,
după caz, la consemnarea sau plata prevăzută la art. 456, în limita sumei
determinate expres în hotărârea de validare. In caz de nerespectare a acestor
obligaţii, executarea silită se va face împotriva terţului poprit, pe baza
hotărârii de validare ce constituie titlu executoriu."
In opinia autorului excepţiei, textele de lege
criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber
la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 135 - Economia. Se
invocă, totodată, dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la
respectarea proprietăţii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum
a fost formulată se constată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a
mai examinat constituţionalitatea aceloraşi texte de lege, în raport de critici
similare. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 336 din 16 septembrie 2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 11 octombrie
2004, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 454 şi 457 din Codul de procedură civilă, statuând, pentru
considerentele acolo reţinute, că acestea sunt constituţionale. Tot astfel,
Curtea s-a pronunţat şi cu privire la dispoziţiile art. 460 din Codul de
procedură, în acest sens fiind, de exemplu, Decizia nr. 1.164 din 17 septembrie
2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 28
octombrie 2009, şi Decizia nr. 1.037 din 9 octombrie 2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 6 noiembrie 2008.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, considerentele
deciziilor menţionate, cu trimitere, în ceea ce priveşte aspectele de
interpretare a legii deduse Curţii Constituţionale, la jurisprudenţa Inaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr. IV din 21 septembrie 1998 a Secţiilor
Unite, publicată în Buletinul Jurisprudenţei pe anul 1998), sunt valabile şi în
prezenta cauză, inclusiv în ceea ce priveşte art. 456 şi art. 459 din Codul de
procedură civilă, în raport de care nu au fost formulate critici distincte.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 454, art. 456, art. 457, art. 459 şi art. 460 din Codul de
procedură civilă, excepţie invocată de Societatea Comercială „Alcom" -
S.A. în Dosarul nr. 13.867/233/2008 al Judecătoriei Galaţi.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 octombrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta