DECIZIE Nr.
1233 din 6 octombrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 pct. 10 si art. 48 alin. (9) si
(14) teza finala din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a
Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea
autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice
locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 849 din 8 decembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 pct. 10 şi art. 48 alin. (9) şi
(14) teza finală din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a
Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei
publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor
locali, excepţie ridicată de Marian Enacheîn Dosarul nr. 219/99/2009 al
Tribunalului Iaşi - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului nr.
663D/2009 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constată lipsa autorului
excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
672D/2009 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi
prevederi de lege, ridicată de Valerian Sălăvăstru în Dosarul nr. 218/99/2009
al Tribunalului Iaşi - Secţia civilă.
Şi în acest dosar, în urma apelului nominal, se
constată lipsa autorului excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost
legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea
Dosarului nr. 672D/2009 la Dosarul nr. 663D/2009, care a fost primul
înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că textele de lege
criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorii
excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 2 februarie 2009, pronunţate în
dosarele nr. 219/99/2009 şi nr. 218/99/2009, Tribunalul' Iaşi - Secţia
civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 2 pct. 10 şi art. 48 alin. (9) şi (14) teza finală din Legea
nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.
215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Excepţiile au fost ridicate de Marian Enache şi
Valerian Sălăvăstru în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la
legea electorală.
In motivările excepţiilor de neconstituţionalitate având un conţinut similar se arată că Legea nr. 35/2008 stabileşte
un mecanism complicat de desemnare în Parlament a unora dintre candidaţi, prin
atribuirea mandatelor. In acest mecanism juridic, redistribuirea mandatelor „nu
mai are nicio legătură" cu numărul de voturi şi cu coeficientul electoral
de circumscripţie al fiecărui candidat, fiind posibil ca un candidat cu un
coeficient electoral de circumscripţie inferior să fie plasat înaintea unuia cu
un coeficient superior. In acest fel, „alegerea nu mai este previzibilă, ci
este supusă hazardului", iar votul nu mai este egal, creându-se o
inegalitate în faţa legii, precum şi o inegalitate în ceea ce priveşte accesul
la funcţiile publice. Precizează că, „de vreme ce alegerea nu este pur
uninominală şi atribuirea în etapa a doua se face în cadrul partidului, iar
reprezentativitatea în partid este dată de coeficientul electoral al
candidaţilor din aceIaşi partid, nu este reprezentativ nici pentru alegători,
nici pentru partid un candidat clasat în circumscripţia sa pe un loc inferior
celui în care s-a clasat un alt candidat din aceIaşi partid, într-un alt
colegiu". Totodată, arată că „prin normele juridice supuse analizei Curţii
se derogă de la principiul reprezentativităţii exprimate de votul popular,
stabilindu-se o regulă de redistribuire bazată pe principiul că, indiferent de
numărul de voturi (de coeficientul electoral de circumscripţie) la nivel de
circumscripţie electorală sau la nivel naţional, fiecărui colegiu trebuie să îi
corespundă un mandat de deputat, respectiv de senator".
Tribunalul Iaşi - Secţia civilă nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, precizează
că, în legislaţia română, caracterul egal al votului este garantat prin
neadmiterea votului multiplu şi nici a altui tip de vot care ar putea conduce
la o altă pondere a votului decât cea consacrată de Legea fundamentală. Invocă
argumentele cuprinse în considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr.
1.177/2007, potrivit cărora legiuitorul are posibilitatea de a stabili prin
lege tipul sistemului electoral, precum şi modalităţile concrete de organizare
şi desfăşurare a scrutinului, iar Constituţia prevede, la art. 73 alin. (3)
lit. a) că sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Aşadar,
legea poate stabili astfel de mecanisme de transformare a voturilor în mandate
si modul de atribuire a acestora, fără a afecta caracterul egal al votului.
Apreciază că „opţiunea legiuitorului cu privire la alegerea unui sistem
electoral de vot şi a modalităţii de împărţire a mandatelor în cadrul acestui
sistem nu poate fi interpretată ca o încălcare sau restrângere a dispoziţiilor
constituţionale referitoare la calificarea României ca stat de drept,
democratic şi social, în cadrul democraţiei constituţionale, la îndeplinirea cu
bună-credinţă a tratatelor la care este parte ori cu privire la dreptul de a fi
ales sau reprezentativitatea mandatului parlamentar".
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Arată că textele de lege
criticate explicitează semnificaţia termenului de „colegiu uninominal" şi
reglementează atribuirea mandatelor astfel încât fiecare colegiu uninominal
pentru Camera Deputaţilor şi Senat să beneficieze numai de câte un mandat de
deputat şi senator. In opinia sa, dispoziţiile legale criticate reprezintă o
opţiune a legiuitorului, prin care nu se încalcă principiul egalităţii, care nu
înseamnă uniformitate, astfel încât, dacă la situaţii egale trebuie să
corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul nu poate fi
decât diferit. Precizează că „prevederile referitoare la atribuirea unui singur
mandat de deputat şi de senator în colegiile uninominale (prin trecerea la
următorul candidat, în cazul epuizării numărului de mandate la care un
competitor electoral are dreptul în circumscripţia electorală sau dacă în
colegiul uninominal în care acesta a candidat deja s-a atribuit un mandat) nu
încalcă dreptul de a fi ales, ci reglementează operaţiuni tehnice specifice
derulării procesului electoral".
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 2 pct. 10 şi art. 48 alin. (9) şi (14) teza finală
din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice
locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie
2008. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 2 pct. 10: „In sensul prezentului titlu,
termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: (...)
10. colegiu uninominal
- subunitate a unei circumscripţii electorale, în care este atribuit un
singur mandat"
- Art. 48 alin. (9) şi alin. (14) teza finală: „(9)
In fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputaţilor, respectiv Senat, se
atribuie un singur mandat de deputat, respectiv de senator. (...)
(14) Pentru fiecare competitor electoral care a
întrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin. (2), din numărul
de mandate repartizat în acea circumscripţie electorală, calculat potrivit
prevederilor alin. (3)-(7), se scade numărul de
mandate atribuite la nivelul colegiilor uninominale potrivit alin. (11),
rezultatul reprezentând numărul de mandate de atribuit fiecărui competitor
electoral la nivelul circumscripţiei electorale în cea de a doua etapă de
atribuire şi alocare de mandate. Numărul de mandate rezultat pentru fiecare
competitor electoral se alocă pentru candidaţii acestora în ordine descrescătoare
în funcţie de clasarea în lista prevăzută la alin. (12). In cazul în care
următorul candidat căruia urmează să i se atribuie mandat din lista ordonată
prevăzută la alin. (12) aparţine unui competitor electoral care a epuizat
numărul de mandate la care are dreptul în acea circumscripţie electorală sau
dacă în colegiul uninominal în care acesta a candidat deja s-a atribuit un
mandat, se va proceda la trecerea la următorul candidat din lista ordonată,
până la atribuirea tuturor mandatelor."
In opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege
criticate contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 1
privind statul român, art. 62 alin. (1) potrivit căruia alegerea celor două
Camere ale Parlamentului se face prin vot universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat şi la art. 69 referitor la mandatul reprezentativ. De asemenea,
se invocă şi prevederile art. 21 alin. (2) şi (3) din Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului, potrivit cărora orice persoană are dreptul de a lua parte
la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin
reprezentanţi liber aleşi şi orice persoană are dreptul de acces egal la
funcţiile publice din ţara sa.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că, din criticile formulate de autorii excepţiei, transpare
nemulţumirea acestora legată de introducerea, prin Legea nr. 35/2008, a votului
uninominal ca procedură electorală aflată în strânsă dependenţă de configuraţia
circumscripţiei electorale. Curtea reţine că Legea nr. 35/2008 consacră un tip
de scrutin prin intermediul căruia alegerea parlamentarilor se desfăşoară în
colegii uninominale, iar repartizarea mandatelor se face potrivit regulii
proporţionalităţii, astfel cum rezultă din prevederile art. 5 alin. (1) din
lege. Comparativ cu vechiul mecanism electoral, cel specific sistemului
electoral de reprezentare proporţională cu liste de partid închise, se modifică
procedura votului, dar nu şi regula după care se repartizează mandatele
parlamentare, care rămâne circumscrisă sistemului reprezentării proporţionale.
Cu privire la semnificaţia egalităţii votului,
trăsătură specifică acestuia cuprinsă în art. 62 alin. (1) din Constituţie, în
legătură cu care autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că ar fi
anihilată prin prevederile de lege criticate, Curtea Constituţională s-a
pronunţat prin Decizia nr. 2 din 30 iunie 1992, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 165 din 16 iulie 1992. Cu acel prilej, referindu-se
la sistemul de vot utilizat la acea epocă, a statuat că egalitatea votului „are
o dublă accepţiune: pe de o parte, fiecare alegător are dreptul la un singur
vot, iar pe de altă parte, fiecare deputat sau senator trebuie să fie desemnat
în cadrul unor circumscripţii electorale egale ca populaţie şi nu ca număr de
alegători. Aceasta pentru că, potrivit prevederilor art. 2 din Constituţia
României, suveranitatea naţională aparţine întregului popor român şi nu numai
celor care, dispunând de dreptul de vot, sunt în măsură să participe la
alegeri".
In acord cu cele reţinute în decizia menţionată, Curtea
observă că prevederile Legii nr. 35/2008 asigură respectarea conceptului de vot
egal, stabilind, prin prevederile art. 4 alin. (1), că alegătorul are dreptul
la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru
alegerea Senatului. Şi cealaltă accepţiune sesizată de Curtea Constituţională
în jurisprudenţa amintită este respectată în noul sistem de vot. Astfel, art. 2
alin. (1) pct. 9 din lege defineşte circumscripţia electorală ca fiind unitatea
administrativ-teritorială în care se organizează alegeri şi la nivelul căreia
se atribuie mandate, în funcţie de rezultatele alegerilor. Aceasta este
divizată în atâtea colegii uninominale câte mandate au fost stabilite, potrivit
normei de reprezentare precizate la art. 5 alin. (2) şi (3) din aceeaşi lege,
respectiv de un deputat la 70.000 locuitori şi un senator la 160.000 locuitori.
Aşadar, în fiecare circumscripţie electorală se alege un număr de deputaţi sau
senatori care nu este stabilit în mod arbitrar, ci cu respectarea principiului
egalităţii, pe baza unei norme egale de reprezentare la nivelul întregii
populaţii, fiind luaţi în calcul inclusiv cetăţenii români rezidenţi în
străinătate.
Aşadar, prevederile art. 2 alin. (1) pct. 10 din Legea
nr. 35/2008, care cuprind definiţia legală a colegiului uninominal, ca
subunitate a unei circumscripţii electorale în care este atribuit un singur
mandat, nu contravin dispoziţiilor art. 62 alin. (1) din Constituţie.
In jurisprudenţa sa, reprezentată de Decizia nr. 1.177
din 12 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 871 din 20 decembrie 2007, Curtea a observat că, în virtutea dispoziţiilor
constituţionale menţionate, care prevăd că alegerea Camerelor Parlamentului se
face potrivit legii electorale, legiuitorul are posibilitatea de a stabili prin
lege tipul sistemului electoral, precum si modalităţile concrete de organizare
şi desfăşurare a scrutinului. In aceIaşi sens, Constituţia prevede, la art. 73
alin. (3) lit. a) că sistemul electoral se reglementează prin lege organică.
Prin aceeaşi decizie, Curtea a statuat că legea poate stabili mecanisme de
transformare a voturilor în mandate şi modul de atribuire a acestora.
Criticile autorilor excepţiei referitoare la pretinsele
situaţii incorecte care au alterat ordinea finală a candidaţilor la funcţia de
senator sau deputat au în vedere aspecte de fapt, determinate de calculele
matematice implicate de regulile noii proceduri electorale a votului
uninominal. Or, instanţa de contencios constituţional nu are competenţa de a se
pronunţa cu privire la modalitatea concretă de aplicare în practică, în cadrul
procesului electoral, a prevederilor Legii nr. 35/2008.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 2 pct. 10 şi art. 48 alin. (9) şi (14) teza finală din Legea
nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.
215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie
ridicată de Marian Enache în Dosarul nr. 219/99/2009 al Tribunalului Iaşi -
Secţia civilă şi de Valerian Sălăvăstru în Dosarul nr. 218/99/2009 al aceleiaşi
instanţe.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 octombrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu