Decizia Nr.1229 din 20.09.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, excepţie ridicată de Primarul Oraşului Haţeg şi Consiliul Local al Oraşului Haţeg în Dosarul nr. 4.987/97/2010 al Tribunalul Hunedoara - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.683D/2010.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.105/2010.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 18 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4.987/97/2010, Tribunalul Hunedoara - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, excepţie ridicată de Primarul Oraşului Haţeg şi Consiliul Local al Oraşului Haţeg într-o cauză având ca obiect obligaţia de a face.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prin punerea în aplicare a ordonanţei criticate se ajunge ca cetăţenii să nu mai fie egali în faţa legilor şi să nu mai fie asigurat un nivel de trai decent. Totodată, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate s-a dispus unilateral de către Guvern reorganizarea sistemului administraţiei publice locale, încălcându-se prevederile art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituţie. De asemenea, urgenţa care a determinat adoptarea actului normativ criticat nu se poate justifica prin eficientizarea şi îmbunătăţirea actului managerial în condiţiile reducerii numărului de posturi din administraţia publică locală. Pe cale de consecinţă, carenţele în dovedirea urgenţei şi a situaţiei extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată duc la concluzia că ordonanţa de urgenţă criticată nu respectă exigenţele impuse de prevederile constituţionale ale art. 115 alin. (4). Ordonanţa de urgenţă criticată afectează şi modul de funcţionare a activităţilor autorităţilor administraţiei publice locale, reprezentând o imixtiune a Guvernului, ca autoritate a administraţiei publice centrale, în activitatea autorităţilor administraţiei publice locale, afectând regimul acestora, fără luarea în considerare şi a altor criterii specifice bunei funcţionări a acesteia. Astfel, Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competenţa materială, încălcând prevederile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală. În final, se susţine că impunerea unui număr maxim de posturi încalcă prevederile art. 120 alin. (1) şi art. 121 alin. (1) din Legea fundamentală, periclitând, în acelaşi timp, capacitatea administrativ-financiară a autorităţilor administraţiei publice locale de a satisface interesele publice ale administraţiei şi de a rezolva treburile publice.Tribunalul Hunedoara - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia referitoare la excepţia de neconstituţionalitate invocată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 2 iulie 2010.În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorii excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la statul român, art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 31 alin. (2) referitor la dreptul la informaţie, art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai, art. 73 alin. (3) lit. o) referitor la categoriile de legi, art. 115 alin. (4) şi (6) referitor la delegarea legislativă, art. 120 referitor la principiile de bază ale administraţiei publice locale, art. 121 referitor la autorităţile comunale şi orăşeneşti şi art. 123 alin. (4) referitor la prefect. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 4 pct. 4 şi art. 6 pct. 1 din Carta europeană a autonomiei locale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 1.105 din 21 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 8 octombrie 2010, a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 şi a constatat că acestea nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei şi în prezenta cauză. Cu acel prilej, Curtea a statuat următoarele:I. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, prin raportare la prevederile art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, Curtea a constatat că, în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă criticate, existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată şi urgenţa acesteia sunt justificate de Guvern.Având în vedere jurisprudenţa sa, cu privire la art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea a analizat fiecare dintre aceste motive invocate de Guvern, pentru a stabili dacă implicaţiile financiare legate de modificările legislative adoptate, în situaţia dată, se circumscriu situaţiei extraordinare sau unor elemente de oportunitate. Astfel, Curtea a constatat că reglementarea criticată nu aduce atingere dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, îndeplinind exigenţele urgenţei şi ale situaţiei extraordinare.II. O altă critică formulată de autorii excepţiei constă în faptul că prin această ordonanţă de urgenţă se contravine art. 115 alin. (6) din Constituţie, care nu îngăduie să fie adoptate ordonanţe de urgenţă prin care este afectat regimul instituţiilor fundamentale ale statului.Pentru a constata aplicabilitatea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie în cauza dedusă judecăţii, instanţa constituţională este chemată să aprecieze dacă instituţiile vizate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 reprezintă instituţii fundamentale ale statului, pe de o parte, şi dacă modificările operate prin noua reglementare afectează regimul acestor instituţii.În ceea ce priveşte primul aspect, Curtea a apreciat că natura autorităţilor administraţiei publice locale (consiliile locale, primarii şi consiliile judeţene) de instituţii fundamentale ale statului este deopotrivă subliniată de statutul constituţional al acestora, consacrat de art. 120-122 - Administraţia publică locală, precum şi de faptul că organizarea şi funcţionarea sa, adică regimul său juridic, se reglementează, potrivit art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituţie, prin lege organică.Referitor la cel de-al doilea aspect, Curtea a observat că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, „Prezenta lege reglementează regimul general al autonomiei locale, precum şi organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale“, stabilind, în art. 2 alin. (1) al aceluiaşi act normativ, că „Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.“Or, din analiza întregului conţinut al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010, Curtea nu a putut reţine că acest act normativ aduce vreo modificare Legii nr. 215/2001, neafectând în niciun sens, fie el pozitiv sau negativ, regimul autorităţilor publice locale, reprezentate de consilii locale, primari sau consilii judeţene. Modificările operate se limitează la modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi la stabilirea unor măsuri financiare de natură a spori disciplina financiară, predictibilitatea şi transparenţa execuţiei bugetare la nivelul unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, cu impact direct asupra arieratelor înregistrate ca urmare a managementului financiar imprudent şi a cheltuielilor bugetare la nivelul unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale. Prin urmare, Curtea a constatat că reglementarea criticată îndeplineşte exigenţele prevăzute de art. 115 alin. (6) din Constituţie referitor la interdicţia legiferării în domeniul regimului instituţiilor fundamentale ale statului prin ordonanţă de urgenţă.III. În fine, referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 120-122 din Constituţie, precum şi a dispoziţiilor art. 4 pct. 4 şi art. 6 pct. 1 din Carta europeană a autonomiei locale, Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 respectă exigenţele constituţionale consacrate de prevederile art. 120-122 referitoare la principiul autonomiei locale.Considerentele şi soluţia acestor decizii sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, excepţie ridicată de Primarul Oraşului Haţeg şi Consiliul Local al Oraşului Haţeg în Dosarul nr. 4.987/97/2010 al Tribunalul Hunedoara - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 septembrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu