DECIZIE Nr. 121 din 1 martie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin.
1 si ale art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 239 din 22 martie 2005

Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 141 si ale art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala,
exceptie ridicata de Toader Ignat in Dosarul nr. 962/2004 al Curtii de Apel
Targu Mures - Sectia penala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public,
facand referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, pune
concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 10 noiembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 962/2004,
Curtea de Apel Targu Mures - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 si ale art 385^1
alin. 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Toader Ignat in
recursul declarat impotriva Incheierii din 3 noiembrie 2004 prin care Tribunalul
Mures a respins cererea acestuia de revocare a arestarii preventive luate fata
de el, precum si cererea de inlocuire a arestarii preventive cu obligarea de a
nu parasi localitatea sau aceea de a nu parasi tara, prevazuta la art. 136
alin. 1 lit. b) si c) din Codul de procedura penala, apreciind ca nu au incetat
cauzele si conditiile care au dus la arestarea inculpatului.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile de lege criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 21,
referitoare la accesul liber la justitie, si ale art. 24 din Constitutie,
referitoare la dreptul la aparare, deoarece nu prevad calea de atac a
recursului si impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de revocare a
masurii arestarii preventive.
Curtea de Apel Targu Mures - Sectia penala considera ca textele de lege
criticate sunt constitutionale, prin continutul lor nefiind incalcate
drepturile fundamentale cuprinse in art. 21 (accesul liber la justitie) si art.
24 (dreptul la aparare) din Constitutie.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 141 si ale art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala in raport cu
prevederile art. 21 si 24 din Constitutie este neintemeiata. Se apreciaza ca
legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli
speciale de procedura, ca si modalitati de exercitare a drepturilor procesuale,
principiul liberului acces la justitie presupunand posibilitatea neingradita a
celor interesati de a utiliza aceste proceduri in formele si modalitatile
instituite de lege. Totodata, arata ca textele dispozitiilor de lege criticate
nu aduc nici o atingere exercitiului dreptului la aparare garantat de art. 24
din Legea fundamentala, deoarece inculpatul-recurent va putea sa-si exercite
apararea atacand cu recurs incheierea prin care se respinge cererea de revocare
ori de inlocuire a masurii arestarii preventive o data cu sentinta sau decizia
recurata.
Avocatul Poporului, invocand jurisprudenta Curtii Constitutionale in
materie, apreciaza ca prevederile art. 141 si ale art. 385^1 alin. 2 din Codul
de procedura penala sunt constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si
29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
ridicata.
Din cuprinsul incheierii de sesizare rezulta ca este contestata
legitimitatea constitutionala a dispozitiilor art. 141 si ale art. 385^1 alin.
2 din Codul de procedura penala. Se constata insa ca, in realitate, in ceea ce
priveste dispozitiile art. 141 din Codul de procedura penala, obiectul
exceptiei il constituie doar dispozitiile alin. 1 al acestui articol, iar nu
ale intregului articol, autorul exceptiei considerand textul art. 141 din Codul
de procedura penala ca fiind neconstitutional, deoarece nu prevede calea de
atac a recursului si impotriva incheierii prin care se respinge cererea de
revocare a masurii arestarii preventive (cale de atac prevazuta de alin. 1
contra altor incheieri privind masurile preventive). Or, alin. 2 si 3 ale
aceluiasi articol se refera la recursul declarat impotriva acelor incheieri
prin care s-a dispus luarea unei masuri preventive, dispozitii care nu fac obiectul
criticilor de neconstitutionalitate. Astfel fiind, Curtea Constitutionala se va
pronunta numai asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 141 alin. 1 si
ale art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala, care au urmatoarea
redactare:
- Art. 141 alin. 1: "Incheierea data in prima instanta si in apel,
prin care se dispune luarea, revocarea, inlocuirea, incetarea sau mentinerea
unei masuri preventive ori prin care se constata incetarea de drept a arestarii
preventive, poate fi atacata separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat.
Termenul de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei
prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.";
- Art. 385^1 alin. 2: "Incheierile pot fi atacate cu recurs numai o
data cu sentinta sau decizia recurata, cu exceptia cazurilor cand, potrivit
legii, pot fi atacate separat cu recurs."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 126 si ale art. 129 din
Constitutie, legiuitorul este unica autoritate competenta sa reglementeze caile
de atac impotriva hotararilor judecatoresti in cadrul procedurii de judecata,
precum si modul de exercitare a acestora. In virtutea acestei competente,
legiuitorul stabileste hotararile judecatoresti impotriva carora pot fi
exercitate caile de atac si conditiile in care pot fi folosite aceste cai.
In ceea ce priveste incheierile, ca specie de hotarari judecatoresti
pronuntate in cursul procesului, dar prin care nu se solutioneaza fondul
cauzei, acestea nu pot fi atacate, de regula, decat o data cu hotararile
judecatoresti care solutioneaza fondul cauzei, care sunt, potrivit dreptului
nostru procesual penal, sentintele si deciziile. Stabilind, prin art. 385^1
alin. 2 din Codul de procedura penala, ca incheierile pot fi atacate cu recurs
numai o data cu sentinta sau cu decizia atacata, legiuitorul a actionat in
limitele competentei sale, prevazute prin dispozitiile constitutionale evocate
mai sus.
Regula exercitarii cailor de atac impotriva incheierilor numai o data cu
hotararea prin care s-a solutionat fondul cauzei se impune pentru asigurarea
desfasurarii procesului cu celeritate, intr-un termen rezonabil, exigenta
recunoscuta cu valoare de principiu atat in sistemul nostru constitutional, cat
si in Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, care consacra la art. 6 pct. 1 dreptul oricarei persoane "la
judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei
sale". Sub acest aspect, prin posibilitatea exercitarii cailor de atac
impotriva hotararilor judecatoresti, prin care se solutioneaza fondul cauzei,
este asigurat accesul liber la justitie.
Faptul ca incheierea prin care se respinge cererea de revocare a masurii
arestarii preventive nu poate fi atacata separat cu recurs se explica, pe de o
parte, prin necesitatea de a evita o prelungire abuziva a procesului, iar pe de
alta parte, prin aceea ca ea poate fi atacata cu recurs o data cu hotararea
prin care s-a solutionat fondul cauzei.
Referitor la sustinerile autorului exceptiei privind incalcarea dreptului
la aparare prevazut de art. 24 din Constitutie, se constata ca textele de lege
criticate nu aduc atingere acestui drept, intrucat persoana interesata isi
poate formula aparari in cadrul caii de atac prevazute de lege, care se
exercita impotriva hotararii prin care s-a solutionat fondul cauzei.
De altfel, asupra exceptiei de neconstitutionalitate privind dispozitiile
art. 141 si ale art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala, Curtea
Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 288 din 1 noiembrie 2001,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 23 din 16 ianuarie
2002, Decizia nr. 182 din 20 iunie 2002, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 737 din 9 octombrie 2002, si, mai recent, prin Decizia
nr. 458 din 28 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 60 din 18 ianuarie 2005, respingand exceptia ca fiind
neintemeiata. Solutia adoptata, ca si considerentele pe care acestea se
intemeiaza isi mentin valabilitatea si in cauza de fata, intrucat nu au
intervenit imprejurari noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii
Constitutionale in aceasta materie.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. 1
si ale art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de
Toader Ignat in Dosarul nr. 962/2004 al Curtii de Apel Targu Mures - Sectia
penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 1 martie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu