DECIZIE   Nr. 120 din 11 aprilie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si ale anexei nr. 9a) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 404 din 12 iunie 2002

    Costica Bulai         - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Gabriela Ghita        - procuror
    Laurentiu Cristescu   - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si ale anexei nr. 9a) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001, exceptie ridicata de Paul Ioan in Dosarul nr. 3.646/2001 al Tribunalului Braila - Sectia comerciala intr-un litigiu de munca.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public arata ca intreaga Lege nr. 216/2001 a mai fost supusa controlului de constitutionalitate, Curtea constatand prin Decizia nr. 123 din 25 aprilie 2001 ca aceasta lege este constitutionala. Mai arata ca aceasta lege, avand caracter temporar, se aplica numai pe intinsul anului bugetar respectiv, astfel incat in prezent ea nu mai este in vigoare. De aceea propune respingerea exceptiei ca fiind inadmisibila.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 14 noiembrie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 3.646/2001, Tribunalul Braila - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si ale anexei nr. 9a) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001, exceptie ridicata de Ioan Paul.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 119 si 121 din Constitutie, "aducand atingere principiului de baza al autonomiei locale". Aceste dispozitii legale, limitand numarul de posturi din aparatul propriu al consiliului judetean, au determinat eliberarea din functie a autorului exceptiei. Sustine, de asemenea, ca dispozitiile legale criticate, impunand prevederi rezervate numai legilor organice si modificand Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, incalca si art. 72 alin. (3) lit. o) din Constitutie.
    Tribunalul Braila - Sectia comerciala, exprimandu-si opinia, arata ca "solutionarea cauzei nu depinde de solutionarea acestei exceptii de neconstitutionalitate", dar, cu toate acestea, dispune sesizarea Curtii Constitutionale, iar pe fond apreciaza ca "Exceptia invocata nu este intemeiata, deoarece prin Legea nr. 216/2001 privind bugetul de stat pe anul 2001 s-a stabilit numarul de posturi conform posibilitatilor si resurselor bugetare ale Consiliului Judetean Braila".
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere cu privire la exceptia ridicata.
    Presedintele Camerei Deputatilor considera ca prin raportarea dispozitiilor legale criticate la prevederile art. 119 si 121 din Constitutie "nu se constata vreun temei de neconstitutionalitate". Mai arata ca autorul exceptiei, in mod gresit, face raportare la dispozitiile Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, intrucat aceasta lege a intrat in vigoare ulterior datei intrarii in vigoare a Legii nr. 216/2001. Facandu-se insa raportarea la Legea nr. 69/1991, atunci in vigoare, se observa ca dispozitiile legale criticate sunt conforme celor ale Legii nr. 69/1991, republicata, care, la art. 63 alin. (1) lit. l), prevedea, printre atributiile consiliului judetean, ca acesta "aproba, in limitele normelor legale, organigrama si numarul de personal din aparatul propriu".
    Guvernul apreciaza ca exceptia este inadmisibila, deoarece Legea bugetului de stat pe anul 2001 a fost o lege temporara, cu aplicabilitate numai pe anul 2001, si, prin urmare, nu mai este in vigoare. Mai arata ca, chiar daca exceptia ar putea fi examinata pe fond, criticile formulate tot nu ar putea fi primite, "intrucat din bugetul de stat sunt alocate sume defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale, acestea din urma neavand resurse suficiente si, deci, o autonomie financiara totala, sens in care in bugetul de stat pot exista prevederi limitative de natura celor evidentiate de reclamanta".
    Presedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul judecatorului-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 34 si ale anexei nr. 9a) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 214 din 26 aprilie 2001. Aceste texte de lege au urmatorul continut:
    - Art. 34: "(1) Limitele maxime ale numarului de posturi din aparatul propriu al consiliilor locale de la comune, orase, municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti, precum si de la consiliile judetene sunt prevazute in anexa nr. 9a).
    (2) La stabilirea concreta a numarului de posturi din aparatul propriu consiliile locale si consiliile judetene vor lua in considerare numarul populatiei din comunele, orasele, municipiile si judetele respective, suprafata si numarul de localitati componente ale unitatilor administrativ-teritoriale.
    (3) Stabilirea numarului de posturi se va face in conditiile cheltuirii eficiente a fondurilor publice si incadrarii cheltuielilor de personal in veniturile bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale."
    In anexa nr. 9a), cap. II, se prevede ca numarul maxim de posturi poate fi 100 in cazul judetelor care au pana la 500.000 de locuitori, 125 in cazul judetelor care au intre 500.001 si 650.000 de locuitori si 150 in cazul celor care au peste 650.000 de locuitori.
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate sunt contrare urmatoarelor prevederi constitutionale:
    - Art. 72 alin. (3) lit. o): "Prin lege organica se reglementeaza: [...]
    o) organizarea administratiei locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala.";
    - Art. 119: "Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice.";
    - Art. 121: "(1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.
    (2) Consiliul judetean este ales si functioneaza in conditiile legii."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001, desi a avut un caracter temporar, aplicandu-se in cursul exercitiului financiar al anului 2001, totusi la data la care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate si la care instanta a dispus sesizarea Curtii Constitutionale (14 noiembrie 2001), aceasta lege era inca in vigoare. Curtea mai constata ca dispozitiile legale criticate nu sunt determinante in solutionarea cauzei in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate. Prin aceste dispozitii s-a prevazut numarul maxim de posturi in cadrul aparatului propriu al consiliilor judetene, in raport cu anumite criterii obiective. Cu conditia nedepasirii limitei maxime, consiliul judetean putea stabili in mod autonom numarul de posturi in aparatul propriu. In situatia in care numarul posturilor ocupate a fost mai mare decat cel stabilit de consiliul judetean, presedintelui acestui consiliu ii revenea sarcina de a dispune reducerea de personal, desfiintarea anumitor posturi si selectionarea personalului care urmeaza a fi disponibilizat. Astfel, determinanta in solutionarea litigiului de munca este legalitatea dispozitiei presedintelui consiliului judetean, iar nu dispozitia legala care a limitat numarul total de posturi, motiv pentru care exceptia de neconstitutionalitate apare ca fiind inadmisibila in sensul dispozitiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, potrivit carora "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau ordonanta in vigoare, de care depinde solutionarea cauzei".
    De altfel, constitutionalitatea dispozitiilor criticate a fost examinata si stabilita si pe fond. Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001 a fost supusa controlului de constitutionalitate a priori. Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 123 din 25 aprilie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 292 din 4 iunie 2001, a constatat ca legea "a fost adoptata cu respectarea dispozitiilor constitutionale privind legiferarea", precum si constitutionalitatea mai multor dispozitii, printre care se numarau si cele ale art. 34 si ale anexei nr. 9a). In privinta dispozitiilor art. 34 si ale anexei nr. 9a) Curtea a retinut in considerentele acelei decizii ca "principiul autonomiei locale nu include si absolvirea autoritatilor administratiei publice locale de la obligatia respectarii legilor cu caracter general si validitate pe intreg teritoriul tarii". In acest sens sunt si prevederile art. 120 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora: "Consiliile locale si primarii functioneaza, in conditiile legii, ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din comune si din orase." Curtea a mai constatat ca dispozitiile legale criticate stabilesc doar "Limitele maxime ale numarului de posturi din aparatul propriu [...]", iar in cadrul acestor limite consiliile locale pot decide in mod autonom asupra dimensionarii aparatului propriu, in functie de nevoile si posibilitatile locale specifice. S-a retinut in acea decizie si concordanta dispozitiilor legale examinate cu reglementarile internationale.
    Intrucat nu exista elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele din acea decizie raman valabile si in cauza de fata.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, al art. 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 si ale anexei nr. 9a) din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001, exceptie ridicata de Ioan Paul in Dosarul nr. 3.646/2001 al Tribunalului Braila - Sectia comerciala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 11 aprilie 2002.

                       PRESEDINTE,
              prof. univ. dr. COSTICA BULAI

                              Magistrat asistent,
                              Laurentiu Cristescu