DECIZIE Nr. 12 din 22 ianuarie 2002
referitoare la exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17
alin. 1^1 - 1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca,
republicata, cu modificarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 152 din 1 martie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Lucian Stangu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Gabriela Ghita - procuror
Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 17 alin. 1^1 - 1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, republicata, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de
Vasile Marin in Dosarul nr. 2.679/2001 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Se dispune sa se faca apelul si in dosarele nr. 357C/2001, nr. 358C/2001 si
nr. 359C/2001.
La apelul nominal, in Dosarul nr. 357C/2001, raspund Cornelia Ghidarcea si
Elena V. Sanda, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare a
fost legal indeplinita. La apelul nominal, in Dosarul nr. 358C/2001, se
prezinta Nicolae Niculescu, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita. La apelul nominal, in Dosarul nr. 359C/2001,
lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Curtea, avand in vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in
dosarele nr. 357C/2001, nr. 358C/2001 si 359C/2001 au acelasi obiect, pune in
discutie, din oficiu, problema conexarii acestor cauze.
Reprezentantul Ministerului Public considera ca sunt intrunite conditiile
cerute de art. 164 din Codul de procedura civila si, in consecinta, este de
acord cu propunerea de conexare.
Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 47/1992,
republicata, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedura civila,
dispune conexarea dosarelor nr. 357C/2001, nr. 358C/2001 si nr. 359C/2001 la
Dosarul nr. 197/2001.
Cornelia Ghidarcea, avand cuvantul, solicita respingerea exceptiei si
restituirea de urgenta a dosarului la instanta care solutioneaza fondul cauzei.
Celelalte parti prezente se raliaza acestor solicitari.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca anterior Curtea a statuat ca
nimic nu interzice Guvernului sa intervina in domeniul legilor organice pe
calea unei ordonante de urgenta. Referitor la dispozitiile art. I pct. 6 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 prin care s-au introdus la art.
17 din Legea nr. 92/1992 alineatele 1^1 - 1^3, Curtea a admis, prin Decizia nr.
322 din 20 noiembrie 2001, nepublicata la aceasta data, o alta exceptie
referitoare la art. 17 alin. 1^1. Pune concluzii de respingere, ca
inadmisibile, a exceptiilor de neconstitutionalitate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 18 aprilie 2001, pronuntata de Judecatoria Sectorului 5
Bucuresti in Dosarul nr. 2.697/2001, prin incheierile din 1 octombrie 2001 si 3
octombrie 2001, pronuntate de Tribunalul Bucuresti Sectia a III-a civila in
dosarele nr. 5.137/2001 si nr. 5.151/2001, precum si prin Incheierea din 10
octombrie 2001, pronuntata de Tribunalul Gorj - Sectia civila in Dosarul nr.
6.563/2001, Curtea Constitutionala a fost sesizata cu exceptiile de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1^1 - 1^3 din Legea nr.
92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile
ulterioare, exceptii ridicate de Vasile Marin si de Compania Nationala
"ROMARM" - S.A. in litigii ce au ca obiect contestatii impotriva
desfacerii unor contracte individuale de munca.
In motivarea exceptiilor de neconstitutionalitate se sustine, pe de o
parte, ca, fiind o lege organica, Legea nr. 92/1992 nu putea fi modificata
printr-o ordonanta de urgenta, iar pe de alta parte, ca prin art. I pct. 6 al
ordonantei (prin care s-au introdus, la art. 17 din Legea nr. 92/1992,
alineatele 1^1 - 1^3) s-au incalcat prevederile art. 123 si art. 125, raportate
la art. 1 alin. (3) si art. 51 din Constitutia Romaniei.
De asemenea, se mai sustine ca modificarea adusa Legii pentru organizarea
judecatoreasca, in sensul instituirii asistentilor judiciari, contravine
dispozitiilor constitutionale amintite, dispozitii care stabilesc ca
"numai judecatorului i se atribuie jurisdictio si imperium, adica
prerogativa de a rosti (a spune) dreptul si de a impune executarea silita a
hotararilor". Prin instituirea asistentilor judiciari, in calitate de
membri cu vot deliberativ in completul de judecata, se nesocoteste principiul
independentei judecatorilor, deoarece asistentii judiciari - unul reprezentand
sindicatele, celalalt reprezentand asociatiile patronale - "au anumite interese
in judecarea cauzelor si nu se poate afirma ca pot fi independenti si
impartiali".
Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, exprimandu-si opinia, arata ca exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1^1 - 1^3 din Legea nr.
92/1992, modificata, este intemeiata, deoarece alcatuirea completelor de
judecata in cazul solutionarii litigiilor de munca, in prima instanta, de catre
complete formate dintr-un judecator si doi asistenti judiciari este
neconstitutionala, incalcandu-se art. 123 si 125, raportate la art. 1 alin. (3)
si la art. 51 din Constitutia Romaniei.
Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila, exprimandu-si opinia, arata
ca exceptia este nefondata.
Tribunalul Gorj - Sectia civila, exprimandu-si opinia, arata, de asemenea,
ca exceptia este nefondata, deoarece completele specializate formate dintr-un
judecator si doi asistenti judiciari au fost create "tocmai in vederea
infaptuirii in mai bune conditii a actului de justitie".
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor
doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si exprima
punctele de vedere asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, arata ca
asistentii judiciari au acelasi statut ca si judecatorii profesionisti si
aceleasi garantii de independenta si impartialitate. Introducerea in completele
pentru solutionarea litigiilor de munca a asistentilor judiciari nu contravine
dispozitiilor constitutionale, deoarece Legea fundamentala interzice numai
infiintarea de instante extraordinare, iar nu si infiintarea de instante
judecatoresti specializate in solutionarea unor categorii de litigii, cum sunt
si litigiile de munca. Institutia asistentilor judiciari, existenta si in alte
state, reprezinta "o concretizare a principiului tripartitismului intalnit
la nivelul Organizatiei Internationale a Muncii inca de la aparitia sa, precum
si a principiului dialogului social care domina legislatia muncii, garantie a
pacii sociale".
Guvernul, in punctul sau de vedere, arata ca textele legale deduse
controlului de constitutionalitate nu contravin Legii fundamentale, deoarece
instituirea asistentilor judiciari in cadrul completelor de judecata care
solutioneaza litigiile si conflictele de munca este o problema de procedura, a
carei reglementare "s-a dat in competenta legiuitorului ordinar",
potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie.
Presedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, sustinerile autorilor exceptiilor,
concluziile partilor prezente, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor si Guvernului, rapoartele judecatorilor-raportori, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptiile de neconstitutionalitate ridicate.
Obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile
art. 17 alin. 1^1 - 1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, republicata, cu modificarile ulterioare. Aceste dispozitii au
fost introduse prin art. I pct. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru
organizarea judecatoreasca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, ordonanta aprobata si modificata prin Legea
nr. 118/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 162 din
30 martie 2001. Dispozitiile mentionate au urmatorul cuprins:
- Art. 17 alin. 1^1: "Cauzele privind conflictele de munca si
litigiile de munca se judeca in prima instanta, cu celeritate, de catre un
complet format dintr-un judecator si doi asistenti judiciari, dintre care unul
reprezinta asociatiile patronale, iar celalalt reprezinta sindicatele.
Hotararile in aceste cauze se iau cu majoritatea membrilor completului.";
- Art. 17 alin. 1^2: "Asistentii judiciari sunt numiti pe o perioada
de 4 ani de catre ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Economic si
Social, dintre persoanele care au studii juridice superioare si indeplinesc
conditiile prevazute la art. 46 alin. 1 lit. a), c), d), e) si alin. 2.
Asistentii judiciari depun juramant in conditiile art. 48, care se aplica in
mod corespunzator.";
- Art. 17 alin. 1^3: "Conditiile si procedura de propunere a
candidatilor pentru a fi numiti asistenti judiciari, de catre Consiliul
Economic si Social, se stabilesc prin hotarare a Guvernului.";
Autorii exceptiei de neconstitutionalitate considera ca aceste prevederi
sunt contrare urmatoarelor dispozitii constitutionale:
- Art. 1 alin. (3): "Romania este stat de drept, democratic si social,
in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera
dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta
valori supreme si sunt garantate.";
- Art. 51: "Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor
este obligatorie.";
- Art. 123: "(1) Justitia se infaptuieste in numele legii.
(2) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.";
- Art. 124: "(1) Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt
inamovibili, potrivit legii. Presedintele si ceilalti judecatori ai Curtii
Supreme de Justitie sunt numiti pe o perioada de 6 ani. Ei pot fi reinvestiti
in functie. Promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor pot fi
dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile legii.
(2) Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica
sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.";
- Art. 125: "(1) Justitia se realizeaza prin Curtea Suprema de
Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
(2) Este interzisa infiintarea de instante extraordinare.
(3) Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege".
Examinand exceptiile de neconstitutionalitate ridicate, Curtea constata ca,
desi in motivarea acestora s-a sustinut neconstitutionalitatea dispozitiilor
art. 17 alin. 1^1 - 1^3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, republicata, cu modificarile ulterioare, in realitate critica
priveste numai neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 17 alin. 1^1 din
aceasta lege.
Prin Decizia nr. 322 din 20 noiembrie 2001 (publicata intre data
pronuntarii si cea a redactarii prezentei in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2002), Curtea a constatat ca prevederile art.
17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992, republicata, cu modificarile ulterioare,
care prevedeau ca in cauzele privind conflictele de munca hotararile se iau cu
majoritatea membrilor completului format dintr-un judecator si doi asistenti
judiciari, sunt neconstitutionale, contravenind dispozitiilor art. 1 alin. (3),
art. 51 si art. 123 - 125 din Constitutia Romaniei.
Considerentele din acea decizie sunt valabile si in cauza de fata.
Cu acel prilej Curtea a retinut in esenta:
Potrivit dispozitiilor art. 123 din Constitutie justitia este infaptuita,
in numele legii, de judecatori independenti si care se supun numai legii.
In conformitate cu dispozitiile art. 124 din Legea fundamentala,
judecatorii, numiti de Presedintele Romaniei, sunt inamovibili, nu pot presta
alte activitati, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, si
le este interzis sa faca parte din partidele politice, conform dispozitiilor
art. 37 alin. (3). La indeplinirea acestor deziderate vegheaza Consiliul
Superior al Magistraturii compus din magistrati alesi de Parlament.
Asistentii judiciari sunt numiti de ministrul justitiei la propunerea
Consiliului Economic si Social si reprezinta unul - patronatele, iar celalalt,
sindicatele, ei nefiind, asemenea judecatorilor, total independenti, ci
reprezinta organizatiile care i-au propus. Fiind doi si avand vot deliberativ,
detin majoritatea fata de judecator, ceea ce este contrar impartialitatii
justitiei. De asemenea, acestia nu sunt inamovibili si nu li se interzice sa
faca parte din partide politice sau sa exercite alte functii publice in afara
celei de asistent judiciar, putand fi astfel afectata independenta justitiei.
Constitutia nu interzice ca asistentii judiciari, cu statut de functionar
public, sa asiste judecatorul care solutioneaza conflicte sau litigii de munca,
sa aiba vot consultativ in luarea hotararilor, nu pot insa fi investiti sa
desfasoare activitate de judecata, rezervata prin Legea fundamentala exclusiv
judecatorului.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit.
A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, republicata, cu modificarile ulterioare, ridicata de Vasile
Marin in Dosarul nr. 2.679/2001 al Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti si de
Compania Nationala "ROMARM" - S.A. in dosarele nr. 5.151/2001 si nr.
5.137/2001 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila si in Dosarul nr.
6.563/2001 al Tribunalului Gorj - Sectia civila.
2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin.
1^2 si 1^3 din aceeasi lege, ridicata de aceiasi autori in aceleasi dosare.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 22 ianuarie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Laurentiu Cristescu