DECIZIE Nr.
1196 din 11 noiembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 823 din 8 decembrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedură
penală, excepţie ridicată de Nicolae Constantin si Nelu Găină în Dosarul nr.
10.530/301/2006 al Tribunalului Bucureşti -Secţia I penală.
La apelul nominal se prezintă, pentru partea Societatea
Comercială „Vladu Trading Limited" - S.R.L. Bucureşti, apărătorul ales
Răzvan Cristian Gaube din cadrul Baroului Bucureşti, cu delegaţie la dosar, şi
se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost
legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Apărătorul prezent solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate
ca neîntemeiată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondată, sens în care face
trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 5 mai 2008, pronunţată în Dosarul
nr. 10.530/301/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 42
alin. 4 din Codul de procedură penală, excepţie
ridicată de Nicolae Constantin şi Nelu Găină în dosarul de mai sus având ca
obiect soluţionarea unei cauze penale.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate autorii
acesteia susţin că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile
constituţionale ale art. 124, ale art. 129, ale art. 21 alin. (1) şi (3),
precum şi ale art. 6 par. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi
a libertăţilor fundamentale, deoarece
limitează dreptul părţilor de a exercita o cale de atac şi, implicit, dreptul
instanţelor de control judiciar de verificare a legalităţii şi temeiniciei
soluţiei pronunţate.
Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face
trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 42 alin. 4 cu denumirea marginală Declinarea de
competenţă din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: „Hotărârea de declinare a
competenţei nu este supusă apelului şi nici recursului."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului
instanţei de contencios constituţional prin raportare la critici similare.
Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 155 din 23 februarie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 17 martie 2006, Curtea Constituţională a respins ca
neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. 4
din Codul de procedură penală.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi
de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei
mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 42 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată
de Nicolae Constantin şi Nelu Găină în Dosarul nr. 10.530/301/2006 al Tribunalului
Bucureşti - Secţia I penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 noiembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru