DECIZIE Nr.
1190 din 30 septembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (1) lit. e) din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor masuri de
reglementare a pietei pe filiera cerealelor si a produselor procesate din
cereale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 755 din 12 noiembrie 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea
-judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 2 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2009
privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii
transporturilor ilicite de mărfuri, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Pan Aroma" - S.R.L. din Bistriţa în Dosarul nr. 6.296/190/2009 al
Judecătoriei Bistriţa.
La apelul nominal se constată
lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 17 februarie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 6.296/190/2009, Judecătoria Bistriţa a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2
pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2009 privind unele măsuri
pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de
mărfuri, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Pan Aroma" -
S.R.L. din Bistriţa într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri
contravenţionale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale criticate încalcă dreptul de
proprietate privată, întrucât confiscarea unor bunuri aflate în proprietate privată este de competenţa instanţei
judecătoreşti, care poate dispune o atare măsură numai în cadrul unui proces
penal.
Judecătoria Bistriţa apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de
vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum
a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 2 pct. 1 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 93/2009 privind unele măsuri pentru întărirea
controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 1 iulie 2009. In realitate, ţinând cont de dispoziţiile
Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea
actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2000, obiect al
controlului de constituţionalitate îl constituie prevederile art. 14 alin. (1)
lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea
unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor
procesate din cereale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 27 februarie 2006, cu
modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1)
Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
[...]
e) transportul în scop comercial al cerealelor sau
al produselor de panificaţie, neînsoţite de documentele prevăzute de lege care
să justifice provenienţa licită a acestora, cu amendă de la 3.000 lei la 5.000
lei, confiscarea mărfii şi a mijlocului de transport marfă utilizat în acest
scop, dacă acesta aparţine contravenientului sau dacă nu există contract legal
de cărăuşie."
Autorul excepţiei consideră că sunt încălcate
prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (9) privind dreptul de proprietate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată că autorul acesteia, prin critica sa, contrazice chiar
conţinutul normativ al art. 44 alin. (9) din Constituţie. Acest text
constituţional prevede că „Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni sau contravenţii pot
fi confiscate numai în condiţiile legii". Astfel,
obiect al confiscării pot fi şi bunurile destinate, folosite sau rezultate din
contravenţii; în aceste condiţii, legiuitorul poate acorda autorităţilor
executive competenţa de a confisca bunurile menţionate mai sus atunci când
constată şi sancţionează o contravenţie; desigur, controlul judecătoresc asupra
măsurilor dispuse este garantat, astfel încât împotriva procesului-verbal de
constatare şi sancţionare a contravenţiei, care cuprinde şi măsura
complementară a confiscării, poate fi formulată o plângere în faţa instanţei de
judecată, în speţă a judecătoriei - a se vedea, în acest sens, art. 5 alin. (3)
lit. a), art. 24, art. 25, art. 31 alin. (2), art. 32 alin. (3), art. 34 alin.
(1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001.
Desigur, există şi situaţii când legiuitorul a dat în
competenţa autorităţilor executive numai constatarea contravenţiilor, nu şi
sancţionarea acestora, care a revenit instanţelor judecătoreşti, însă acest
lucru nu demonstrează decât că, în raport cu acele tipuri de contravenţii, mai
complexe, sancţionarea se va face „în urma administrării probatoriului necesar [de către instanţa
judecătorească]. Instanţa de judecată se pronunţă numai cu privire la ceea ce a
fost sesizată prin procesul-verbal de constatare, astfel încât ex officio nu
poate sancţiona contravenţional un comerciant pentru clauze abuzive despre care
nu se face vorbire în procesul-verbal de constatare"- ad similis, a se vedea, Decizia
nr. 647 din 11 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 21 iunie 2010.
Or, această din urmă situaţie
este una de excepţie, derogatorie de la dreptul comun, potrivit căruia este de
competenţa autorităţilor executive a constata şi a sancţiona contravenţia
săvârşită.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1)lit. A.d)şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de
reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din
cereale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Pan Aroma" - S.R.L.
din Bistriţa în Dosarul nr. 6.296/190/2009 al Judecătoriei Bistriţa.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 septembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Benke Karoly