DECIZIE Nr. 119 din 25 martie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin.
(4) din Legea partidelor politice nr. 14/2003
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 246 din 10 aprilie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 23 alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 27/1996,
exceptie ridicata de Partidul Solidaritatii Democratice pentru Sanse Egale si o
Societate mai Buna, prin reprezentant Ion Antonescu, in Dosarul nr. 27/P/2000
al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
La apelul nominal raspund autorul exceptiei, prin reprezentant Ion
Antonescu, precum si partile Viorica Stefania Oprea, Elena Lupu, Ramona Oprea,
Stefan Oprea, Catalina Coanda si Marcel Coanda.
Reprezentantul autorului exceptiei solicita acordarea unui nou termen de
judecata, in vederea primirii de la Senat si Camera Deputatilor a punctelor de
vedere prevazute de art. 19 din Legea nr. 47/1992, republicata.
Reprezentantul Ministerului Public se opune amanarii judecarii cauzei,
avand in vedere ca dosarul se afla la al patrulea termen de judecata si ca,
potrivit art. 19 din Legea nr. 47/1992, republicata, institutiile mentionate nu
sunt obligate sa trimita punctele lor de vedere asupra exceptiei ridicate.
Curtea, deliberand, respinge cererea de acordare a unui nou termen de
judecata.
Reprezentantul autorului exceptiei solicita admiterea exceptiei ridicate,
aratand ca, desi textul criticat a fost abrogat prin Legea partidelor politice
nr. 14/2003, solutia legislativa a fost preluata in art. 21 alin. (4) si art.
26 alin. (4) din acest act normativ. Hotararea Curtii de Apel Bucuresti, care
solutioneaza contestatia formulata impotriva deciziei Tribunalului Bucuresti de
respingere a cererii de inregistrare a unui partid politic, este definitiva,
ceea ce il priveaza pe autorul exceptiei, in mod neconstitutional, de calea de
atac a apelului. Considera ca textul criticat contravine art. 1, 21, 24 si 128
din Constitutie si prevederilor Conventiei pentru apararea drepturilor omului
si a libertatilor fundamentale si ale Declaratiei Universale a Drepturilor
Omului.
Celelalte parti citate arata ca sunt de acord cu sustinerile autorului
exceptiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca, potrivit art. 128
din Constitutie, legiuitorul are competenta exclusiva de a reglementa numarul
cailor de atac, iar conform jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale,
accesul liber la justitie nu presupune accesul la toate instantele si la toate
caile de atac.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 1 aprilie 2002, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a
civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 23 alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 27/1996,
exceptie ridicata de Partidul Solidaritatii Democratice pentru Sanse Egale si o
Societate mai Buna, prin reprezentant Ion Antonescu, in Dosarul nr. 27/P/2000
al acelei instante.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia a aratat
ca textul criticat incalca dispozitiile art. 21, 24 si 128 din Constitutie,
privind liberul acces la justitie, dreptul la aparare si folosirea cailor de
atac, intrucat hotararea definitiva a Curtii de Apel Bucuresti, care
solutioneaza contestatia formulata impotriva deciziei Tribunalului Bucuresti de
respingere a cererii de inregistrare a unui partid politic, este definitiva,
neputand fi apelata. S-a sustinut, de asemenea, ca imposibilitatea atacarii cu
apel a acestei hotarari incalca si numeroase texte din acte internationale la
care Romania este parte, printre care Declaratia Universala a Drepturilor
Omului si Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale.
In sustinerea acestei exceptii s-a invocat incalcarea urmatoarelor texte
constitutionale:
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu.";
- Art. 128: "Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate
si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii."
Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila apreciaza ca dispozitiile
atacate sunt constitutionale, intrucat "rezulta cu evidenta ca petentul
s-a putut adresa justitiei, a beneficiat de pronuntarea unei hotarari
judecatoresti si de drepturile si garantiile procesuale recunoscute oricarei
parti in procesul civil roman". Pe de alta parte, Constitutia prevede, in
art. 128, ca exercitarea cailor de atac se face "in conditiile
legii", or legea partidelor politice stabileste, in conformitate cu textul
constitutional, caile de atac si termenele de exercitare a acestora in materia
partidelor politice.
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 privind
organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, cu modificarile ulterioare,
a fost solicitat punctul de vedere al acestei institutii cu privire la exceptia
de neconstitutionalitate ridicata.
Guvernul sustine ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este
neintemeiata. In esenta, Guvernul considera ca, "in anumite cazuri,
hotararile judecatoresti, inclusiv incheierile, nu pot fi atacate sau impotriva
lor pot fi exercitate numai anumite cai de atac". Referindu-se la
jurisprudenta constanta in acest sens a Curtii Constitutionale, Guvernul
apreciaza ca "dreptul la folosirea cailor de atac nu presupune accesul la
toate instantele judecatoresti".
Avocatul Poporului considera ca textul atacat este constitutional,
deoarece, conform jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale,
"competenta de judecata si procedura sunt stabilite de legiuitor, care
poate prevedea reguli diferite, asigurand partilor posibilitatea de a ajunge in
fata instantelor judecatoresti".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art.
1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea
Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
La data pronuntarii Curtea constata ca Legea nr. 27/1996 nu mai este in
intregime in vigoare, insa dispozitiile legale criticate se regasesc in art. 26
alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003. Obiectul exceptiei
de neconstitutionalitate il constituie asadar dispozitiile art. 26 alin. (4)
din Legea partidelor politice nr. 14/2003, text care are urmatorul cuprins:
"(4) Curtea de Apel Bucuresti se pronunta in termen de 15 zile de la
inregistrarea contestatiei, iar hotararea sa este definitiva si
irevocabila."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile art. 21, 24 si 128 din Constitutie, care au urmatorul continut:
- Art. 21 - Accesul liber la justitie:
"(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea
drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 24 - Dreptul la aparare:
"(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu.";
- Art. 128 - Folosirea cailor de atac:
"Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul
Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:
Caracterul definitiv al deciziei Curtii de Apel nu numai ca nu incalca
prevederile constitutionale ale art. 128 referitoare la folosirea cailor de
atac, in conditiile legii, ci este in deplina concordanta cu acestea, in sensul
ca reglementeaza tocmai calea de atac impotriva hotararii Tribunalului
Bucuresti. Or, potrivit dispozitiilor constitutionale, reglementarea cailor de
atac impotriva hotararilor judecatoresti este atributul exclusiv al
legiuitorului.
In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dispozitiilor constitutionale ale
art. 21 privind accesul liber la justitie, Curtea a statuat in mod constant, in
jurisprudenta sa, ca accesul liber la justitie nu presupune accesul la toate
structurile judecatoresti si la toate caile de atac, deoarece, asa cum prevede
art. 125 alin. (3) din Constitutie, competenta si procedura de judecata sunt
stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, in
considerarea unor situatii diferite.
In acest sens este si jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale,
spre exemplu Decizia nr. 129 din 6 decembrie 1995, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 105 din 23 mai 1996, si Decizia nr. 156 din
15 mai 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 339 din
26 iunie 2001.
In ceea ce priveste sustinerea conform careia textul criticat contravine si
art. 24 din Constitutie, care garanteaza dreptul la aparare, Curtea constata ca
textul criticat nu contine dispozitii de natura sa ingradeasca drepturile
procesuale ale partilor ori dreptul de a fi asistate de un avocat in tot cursul
procesului, astfel ca, si sub acest aspect, exceptia este neintemeiata.
De altfel, Curtea s-a mai pronuntat asupra solutiei legislative criticate de
autorul exceptiei. Prin Decizia nr. 268 din 17 octombrie 2002, exceptia de
neconstitutionalitate ridicata de acelasi autor a fost respinsa. In cauza de
fata nu s-au invederat elemente noi care sa determine reconsiderarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al
art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin.
(4) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, exceptie ridicata de Partidul
Solidaritatii Democratice pentru Sanse Egale si o Societate mai Buna, prin
reprezentant Ion Antonescu, in Dosarul nr. 27/P/2000 al Tribunalului Bucuresti
- Sectia a IV-a civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 25 martie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Madalina Stefania Diaconu