DECIZIE   Nr. 119 din 16 noiembrie 1994

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 10 din 20 ianuarie 1995

     Vasile Gionea           -  presedinte
     Miklos Fazakas          -  judecator
     Ion Filipescu           -  judecator
     Antonie Iorgovan        -  judecator
     Florin Bucur Vasilescu  -  judecator
     Ioan Griga              -  procuror
     Constantin Burada       -  magistrat-asistent

    Pe rol pronuntarea asupra recursului declarat de Gurgu Ion impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 76 din 13 iulie 1994.
    La apelul nominal au raspuns Gurgu Ion si Schiopu Toader.
    Procedura legal indeplinita.
    Fata de declaratia partilor ca nu au cereri de formulat, presedintele completului de judecata acorda cuvantul recurentului Gurgu Ion.
    Gurgu Ion sustine recursul astfel cum a fost formulat in scris si solicita admiterea si modificarea deciziei atacate in sensul admiterii exceptiei.
    Schiopu Toader este de acord cu admiterea recursului.
    Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea recursului, deoarece textele contestate nu contravin prevederilor constitutionale ci, dimpotriva, potrivit art. 134 alin. (2) lit. e) din Constitutie, statul trebuie sa asigure refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic.

    CURTEA CONSTITUTIONALA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele :
    Prin Decizia nr. 76 din 13 iulie 1994, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 32 alin. 1 lit. a) si c) si ale alin. 2 lit. a) si b) din Legea nr. 26/1976 privind economia vanatului si vanatoarea, invocata de Schiopu Toader si Gurgu Ion in Dosarul nr. 3176/1993 al Judecatoriei Targoviste.
    Impotriva aceste decizii Gurgu Ion a declarat recurs, solicitand admiterea lui si modificarea deciziei in sensul admiterii exceptiei deoarece: dispozitiile art. 32 din Legea nr. 26/1976 nu se coreleaza cu prevederile art. 22 alin. (2) din Constitutie; este sunt incompatibile cu art. 37 alin. (1) din Constitutie; este inexacta concluzia primei instante ca animalele salbatice, indiferent de categoria proprietatii de care apartin - publica sau privata - sunt protejate de dispozitiile art. 41 si ale art. 134 alin. (2) lit. e) din Constitutie.
    Examinind decizia criticata, motivele de recurs invocate, dispozitiile art. 32 din Legea nr. 26/1976, prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, Curtea Constitutionala constata ca recursul nu este intemeiat.
    Prima critica facuta prin recurs, in sensul ca "aplicarea sanctiunii inchisorii unui om pentru ca a vinat un iepure salbatic" nu se coreleaza cu prevederile art. 22 alin. (2) din Constitutie, nu poate fi primita deoarece dispozitiile constitutionale invocate, potrivit carora "nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant", nu sunt concludente in speta. Intr-adevar, asa cum se prevede in art. 16 pct. 1 din Conventia impotriva torturii si altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, termenul de tortura nu se refera la "durerea ori suferintele rezultand exclusiv din sanctiuni legale, inerente acestor sanctiuni sau ocazionate de ele", astfel cum corect s-a retinut prin decizia primei instante.
    Cea de-a doua critica este, de asemenea, neintemeiata deoarece, pe de o parte, art. 37 alin. (1) din Constitutie nu are in vedere asocierea in scopul savarsirii de infractiuni, iar, pe de alta parte, sanctionarea mai aspra in situatia in care infractiunea prevazuta de art. 32 alin. 1 din Legea nr. 26/1976 este savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna - art. 32 alin. 2 lit. b) din aceeasi lege - se justifica prin pericolul social sporit pe care-l reprezinta astfel de fapte.
    Nici cea ce-a treia critica adusa deciziei, referitoare la faptul ca animalele salbatice nu ar fi protejate de dispozitiile art. 41 si ale art. 134 alin. (2) lit. e) din Constitutie, nu este fondata. Instanta de fond a constatat ca instituirea unor reguli privind economia vanatului si vanatoarea, inclusiv a unor sanctiuni penale in cazul nerespectarii lor, astfel cum prevede art. 32 din Legea nr. 26/1976, nu poate fi considerata ca neconstitutionala, fiind in concordanta cu alin. (6) al art. 41 din Constitutie, potrivit caruia dreptul de proprietate obliga, intre altele, la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si cu art. 134 alin. (2) lit. e) din Constitutie, in temeiul caruia statul trebuie sa asigure refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic. Concluzia instantei de fond este corecta intrucat, chiar daca Legea nr. 26/1976 a fost adoptata anterior Constitutiei, ea cuprinde, cel putin in prevederile contestate, norme cu caracter penal, de natura a preveni si contracara braconajul cu efecte daunatoare imediate si pe termen lung, norme inerente societatii contemporane, indiferent de regimul politic, ce se inscriu in spiritul valorilor ocrotite si de noua Constitutie. A se admite teza recurentului in sensul ca animalele salbatice pot fi vinate de oricine si in orice conditii si ca cei care incalca regimul vanatorii nu pot fi, sub nici o forma, trasi la raspundere penala, ar insemna sa se nege una dintre sarcinile importante ce revin statului, prevazuta de art. 134 alin. (2) lit. e) din Constitutie, referitoare la ocrotirea mediului inconjurator, care, evident, cuprinde si economia vanatului potrivit Legii nr. 9/1973 privind protectia mediului inconjurator si insesi legii ce face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate.
    Examinind si din oficiu decizia recurata, se constata ca nu sunt motive care sa justifice modificarea ei, astfel incat recursul urmeaza a fi respins.
    Vazand si prevederile art. 144 lit. c) si ale art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si ale art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A.c) si art. 25 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA,
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge recursul declarat de Gurgu Ion impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 76 din 13 iulie 1994.
    Definitiva.
    Pronuntata in sedinta publica din 16 noiembrie 1994.

           p. PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
           acad. prof. dr. doc. Ion Filipescu

                        Magistrat-asistent,
                        Constantin Burada