DECIZIE   Nr. 118 din 19 februarie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 57 alin. 3 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 298 din 16 aprilie 2008

Ioan Vida                        - preşedinte

Nicolae Cochinescu        - judecător

Acsinte Gaspar               - judecător

Ion Predescu                   - judecător

Puskas Valentin Zoltan   - judecător

Tudorel Toader                - judecător

Augustin Zegrean            - judecător

Simona Ricu                    - procuror

Cristina Cătălina Turcu    - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Tofalvi Zoltan şi Tofalvi Măria Iona în Dosarul nr. 1.222/43/2006 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.

La apelul nominal se prezintă apărătorul autorilor excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Apărătorul autorilor excepţiei solicită admiterea acesteia, arătând că textul de lege criticat îngrădeşte accesul reclamantului la justiţie, deoarece nu mai poate face cerere de chemare în judecată a altei persoane care ar putea să pretindă aceleaşi drepturi după închiderea dezbaterilor în faţa primei instanţe.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Incheierea din 25 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.222/43/2006, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 57 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Excepţia a fost ridicată într-o cauză având ca obiect un recurs în care s-a formulat o cerere de introducere în judecată a altor persoane.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat aduce atingere accesului liber la justiţie al autorilor excepţiei (reclamanţi-recurenţi), întrucât nu permite, în etapa procesuală a recursului, introducerea în cauză a altor persoane care ar putea să pretindă aceleaşi drepturi ca şi reclamanţii.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale, în sensul celor statuate de Curte în jurisprudenţa sa.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 57 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: „Cererea făcută de reclamant se depune cel mai târziu până la închiderea dezbaterilor înaintea primei instanţe."

Excepţia este raportată la prevederile art. 21 din Constituţie referitor la accesul liber la justiţie.

Examinând excepţia, Curtea observă că, potrivit textului de lege criticat, închiderea dezbaterilor în faţa primei instanţe constituie momentul procesual până la care reclamantul poate să depună o cerere de chemare în judecată a unei alte persoane ce pretinde aceleaşi drepturi, cerere care se va judeca în cauza respectivă. Opţiunea legiuitorului se explică prin necesitatea ca terţii care vor fi chemaţi în judecată să beneficieze de aceleaşi etape procesuale ca şi părţile din dosar în scopul respectării dreptului lor la apărare.

Curtea mai observă că, în condiţiile art. 135 din Codul de procedură civilă, cererea reclamantului de introducere a unei alte persoane în judecată, care nu a fost făcută în termenul prevăzut de lege, se va judeca separat.

Aşa fiind, Curtea reţine că textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului de acces la justiţie, reclamantul beneficiind de toate mijloacele procesuale şi căile de atac necesare asigurării dreptului său la un proces echitabil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art.1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Tofalvi Zoltan şi Tofalvi Măria Ilona în Dosarul nr. 1.222/43/2006 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 februarie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu