Decizia Nr.117 din 16.02.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Vasile Teodorescu în Dosarul nr. 2.861/91/2010 al Tribunalului Vrancea - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 58D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că aspectele invocate de autorul excepţiei reprezintă, în realitate, probleme de legiferare de competenţa legiuitorului.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 30 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.861/91/2010, Tribunalul Vrancea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar.Excepţia a fost ridicată de Vasile Teodorescu în cadrul unei acţiuni civile având ca obiect actualizarea pensiei de serviciu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că, potrivit dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia lunară a unui judecător şi procuror în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei. Or, dispoziţiile art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 interzic o astfel de majorare a pensiilor în cursul anului 2010. Astfel, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 încalcă drepturi stabilite prin lege organică, fiind astfel neconstituţionale.Tribunalul Vrancea - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 a fost abrogată prin dispoziţiile art. 39 lit. x) din Legea-cadru nr. 284/2010.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 27 ianuarie 2010, potrivit cărora: „(1) În anul 2010, măsurile prevăzute de Legea-cadru nr. 330/2009 şi de prezenta ordonanţă de urgenţă referitoare la reîncadrarea şi salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu vor produce efecte asupra cuantumului pensiilor militare de stat, pensiilor de stat şi pensiilor de serviciu aflate în plată şi nici asupra ajutoarelor, plăţilor compensatorii/ indemnizaţiilor acordate la trecerea în rezervă sau la încetarea raporturilor de serviciu.(2) După data de 1 ianuarie 2010, pensiile şi ajutoarele, plăţile compensatorii/indemnizaţiile prevăzute la alin. (1) şi compensaţiile de chirie se stabilesc în funcţie de nivelul şi structura bazei de calcul în vigoare la data de 31 decembrie 2009, fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009.“Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 a fost abrogată prin dispoziţiile art. 39 lit. x) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010. Având în vedere însă cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate cu care a fost sesizată, aplicabile cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Autorul excepţiei susţine că aceste dispoziţii de lege contravin următoarelor texte din Constituţie: art. 15 alin. (1) referitor la universalitatea drepturilor şi obligaţiilor constituţionale şi art. 107 referitor la primul-ministru. Din examinarea motivării excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei are în vedere, de fapt, dispoziţiile art. 108 alin. (2) din Constituţie, prin care se arată că Guvernul emite hotărâri pentru organizarea executării legilor. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în esenţă, critica autorului excepţiei vizează faptul că, efect al dispoziţiilor art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, nu mai poate fi aplicat în cursul anului 2010. Dispoziţiile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 prevăd că „Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.“ Prevederile de lege criticate dispun însă că, în anul 2010, măsurile prevăzute de Legea-cadru nr. 330/2009 şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 referitoare la reîncadrarea şi salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu vor produce efecte asupra cuantumului pensiilor militare de stat, pensiilor de stat şi pensiilor de serviciu aflate în plată şi nici asupra ajutoarelor, plăţilor compensatorii/indemnizaţiilor acordate la trecerea în rezervă sau la încetarea raporturilor de serviciu. Autorul excepţiei consideră că prevederile unei legi organice nu pot fi modificate prin dispoziţiile unei ordonanţe de urgenţă. Faţă de această critică, Curtea reţine că art. 115 alin. (1) din Constituţie interzice în mod expres reglementarea pe calea ordonanţelor Guvernului a domeniului rezervat legilor organice. O astfel de prevedere nu se regăseşte şi în ceea ce priveşte ordonanţele de urgenţă, astfel că Guvernul poate reglementa, pe calea delegării legislative, şi în acest domeniu. Mai mult, deşi sunt emise de Guvern, organ executiv prin esenţă, ordonanţele de urgenţă nu pot fi privite ca simple acte administrative de aplicare şi executare a legilor, aşa cum sugerează autorul excepţiei, punând un semn de egalitate între acestea şi hotărârile Guvernului, prin invocarea art. 108 alin. (2) din Constituţie, ci reprezintă acte de natură legislativă. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că semnificaţia acestora nu este aceea de a interzice modificarea, abrogarea ori suspendarea aplicării unor dispoziţii legale care reglementează drepturi ori libertăţi ale cetăţenilor. Desigur, în măsura în care noile reglementări afectează drepturi de natură fundamentală, se ridică problema respectării condiţiilor stabilite de art. 53 din Constituţie. În situaţia textului de lege criticat, însă, Curtea constată că obiectivul acestuia nu este acela de a afecta prin diminuare un drept de natură fundamentală, aşa cum este dreptul la pensie, ci, aşa cum se arată în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, doar de a preciza „menţinerea nivelului actual al pensiilor la fel cum este menţinut şi nivelul de salarizare“, astfel încât să fie evitate situaţiile discriminatorii ce ar putea apărea „între persoanele care ar beneficia de o pensie stabilită de la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009, prin interpretarea defectuoasă a actualelor dispoziţii în materie, şi persoanele care ar beneficia de o pensie rezultată dintr-un act de clarificare a mecanismului de calcul, adoptat ulterior în procedură parlamentară“. Mai mult, referitor la situaţia specială invocată de autorul excepţiei privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, Curtea reţine că, deşi acestea reprezintă un drept protejat de dispoziţiile constituţionale care consacră independenţa justiţiei, aşa cum Curtea a arătat prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, stabilirea algoritmului de calcul al acestora rămâne totuşi un drept exclusiv al legiuitorului, neputându-se vorbi de o afectarea a dreptului la pensie, atât timp cât cuantumul aflat în plată al acesteia nu este diminuat. De altfel, Curtea, prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, arăta că, „deşi consacră dreptul la pensie, art. 47 alin. (2) din Constituţie nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor“. Deşi prin citatul din decizia amintită Curtea se referea doar la pensiile contributive, cu atât mai mult acest principiu este aplicabil în cazul pensiilor de serviciu, care, alături de componenta contributivă, conţin şi o componentă necontributivă, al cărei cuantum nu este prevăzut de nicio dispoziţie constituţională. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Vasile Teodorescu în Dosarul nr. 2.861/91/2010 al Tribunalului Vrancea - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 februarie 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea