DECIZIE Nr.
111 din 3 februarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 131 din Ordonanta Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedura fiscala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 135 din 4 martie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Mihai Paul Cotta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131 din Ordonanţa Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Dorel Glaman
în Dosarul nr. 633/317/2008 al Judecătoriei Târgu Cărbuneşti.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, In acest sens,
este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 2 iulie 2008, pronunţată în Dosarul
nr. 633/317/2008, Judecătoria Târgu Cărbuneşti a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131
din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie
ridicată de Dorel Glaman în cauza ce are ca obiect judecarea contestaţiei la
executare formulată de autorul excepţiei.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 131 din Ordonanţa Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală este neconstituţional în raport cu
dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Constituţie, deoarece instituirea termenului
de prescripţie de 5 ani favorizează statul, comparativ cu celelalte subiecte de
drept pentru care s-a stabilit un termen de prescripţie de 3 ani.
Judecătoria Târgu Cărbuneşti consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Se arată că, prin instituirea termenului de 5 ani, textul legal criticat
urmăreşte protejarea unui interes general.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile legale criticate sunt constituţionale. In acest sens, este
invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 131 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind
Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 513 din 31 iulie
2007, potrivit cărora: „(1) Dreptul de a cere executarea silită a creanţelor
fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului
următor celui în care a luat naştere acest drept.
(2) Termenul de prescripţie prevăzut la alin. (1) se
aplică şi creanţelor provenind din amenzi contravenţionale."
Textul constituţional invocat
în susţinerea excepţiei îl constituie art. 16 privind egalitatea în drepturi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată următoarele:
Critica referitoare la tratamentul diferenţiat de care
beneficiază statul în raport cu contribuabilii, în ceea ce priveşte realizarea
creanţelor, a fost analizată şi în alte cazuri. Astfel, prin Decizia nr. 513
din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 26 iunie 2008,
pronunţându-se asupra
constituţionalităţii prevederilor art. 131 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului
nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, Curtea a statuat că, în cadrul
raporturilor juridice dintre stat, în calitate de creditor, şi contribuabil, în
calitate de debitor al obligaţiei fiscale, cele două părţi nu se situează pe
poziţii de egalitate, între ele existând o legătură de subordonare în favoarea
statului, pe baza unui regim de drept public, şi, prin urmare, nu poate fi
vorba de încălcarea principiului egalităţii în faţa legilor prevăzut de art. 16
din Constituţie. Soluţia adoptată de legiuitor este determinată de natura juridică
a creanţelor fiscale, ce reprezintă surse ale bugetului de stat, ceea ce
constituie o justificare întemeiată pentru diferenţa de tratament juridic în
ceea ce priveşte termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea
silită. De altfel, şi în alte domenii sunt stabilite termene speciale de
prescripţie.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie, considerentele deciziei
amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 131 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de
procedură fiscală, excepţie ridicată de Dorel Glaman în Dosarul nr.
633/317/2008 al Judecătoriei Târgu Cărbuneşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 februarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta